Acordurile principale ale partiturii politicii externe si interne a Romaniei in 2005 au fost scrise la Bruxelles si Strasbourg. Planurile extinderii Uniunii Europene catre sudul si estul continentului au ramas neschimbate, in pofida divergentelor dintre organismele europene, a gafelor guvernului de la Bucuresti si a scepticismului popular european. Acordurile principale ale partiturii politicii externe si interne a Romaniei in 2005 au fost scrise la Bruxelles si Strasbourg. Planurile extin
Acordurile principale ale partiturii politicii externe si interne a Romaniei in 2005 au fost scrise la Bruxelles si Strasbourg. Planurile extinderii Uniunii Europene catre sudul si estul continentului au ramas neschimbate, in pofida divergentelor dintre organismele europene, a gafelor guvernului de la Bucuresti si a scepticismului popular european.
Acordurile principale ale partiturii politicii externe si interne a Romaniei in 2005 au fost scrise la Bruxelles si Strasbourg. Planurile extinderii Uniunii Europene catre sudul si estul continentului au ramas neschimbate, in pofida divergentelor dintre organismele europene, a gafelor guvernului de la Bucuresti si a scepticismului popular european.
In 2005, Romania a simtit din plin, pe propria-i piele, adevarul zicalei “Cand zeii stranuta, pamantenii racesc”. Incheierea negocierilor de aderare si obtinerea unui acord de principiu al Comisiei Europene asupra fondurilor post-aderare pe care Romania ar trebui sa le primeasca – victorii importante in 2004, nu au marcat sfarsitul tuturor problemelor. Primul semnal in acest sens l-am primit in ianuarie 2005, cand Markus Ferber, membru al comisiei de buget a Parlamentului European, a afirmat ca Uniunea Europeana s-a grabit atunci cand a incheiat negocierile de aderare cu Romania. Ferber nu exprima o opinie personala. S-a vazut cu ocazia semnarii tratatului de aderare, cand Parlamentul European, agasat ca nu a fost consultat in legatura cu banii promisi Romaniei, a santajat Comisia Europeana, amenintand ca nu semneaza daca nu i se recunoaste autoritatea si nu se introduc clauzele de salvgardare. A fost un moment dificil, urmat, in iunie, de un altul, la fel de delicat pentru noi. Reprezentantii marilor puteri europene nu au ajuns la un compromis bugetar, ceea ce pentru noi insemna ca doar fondurile cuprinse in tratat raman valabile, restul banilor fiind pusi sub semnul intrebarii. In august, guvernul roman a primit avertismentul Comisiei Europene. Concurenta, justitia si afacerile interne, mediul figurau printre cele mai grave restante. A urmat, in toamna, raportul de tara al Comisiei Europene. Nu a adus ceea ce asteptam cu totii, precizarea datei aderarii, amanand vestea pentru 2006. Este semnul clar al existentei restantelor in indeplinirea criteriilor aderarii, dar si al deciziei UE de a ne avea ca stat membru. Ne-a fost expediata inca o scrisoare de avertizare si, in sfarsit, decembrie a adus o veste buna. Ministrii de finante ai statelor membre au agreat o varianta de buget comunitar care nu vaduveste Romania de grosul fondurilor post aderare. “Capital” va prezinta filmul evenimentelor cruciale pentru Romania, asa cum a fost surprins in dialogurile cu personalitatile pe care le-a gazduit in paginile sale.
Februarie 2005
Inaltul functionar reitera pozitia ferma a Comisiei Europene in favoarea aderarii Romaniei si contrazicea punctul de vedere, comun unor importanti politicieni europeni, referitor la pripeala cu care Uniunea Europeana a incheiat negocierile de aderare cu tara noastra.
Timmo Suma a evitat sa se pronunte in legatura cu posibilele probleme ce ar fi putut sa apara la ratificarea tratatului de aderare de catre Parlamentul European, dar a accentuat necesitatea ca guvernul de la Bucuresti sa ia masuri de natura sa convinga Uniunea Europeana ca reformele sunt reale, nu simulate.
Timmo Suma, directorul Directoratului General pentru Extindere din cadrul Comisiei Europene
Martie 2005
In exclusivitate pentru cititorii “Capital”, presedintele Parlamentului European nu exclude posibilitatea ca politicienii europeni, reuniti in organismul pe care il conduce, sa se opuna semnarii tratatului de aderare cu Romania. El spunea, la acea data, ca exista un procentaj insemnat de europeni care nu sunt de acord cu aderarea noastra in 2007, considerand ca nu suntem pregatiti in domenii cheie si ca anii care ne despart de statutul de tara membra nu ne ajung pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare. Borell nega subiectivismul celor ce se pronuntau in defavoarea noastra, afirmand ca sunt luate in discutie doar performantele Romaniei.
Josep Fontelle Borell, presedintele Parlamentului European
Aprilie 2005
Intre Comisia Europeana si Parlamentul European au avut loc discutii aprinse pe tema autoritatii bugetare. Conform Tratatului UE, Parlamentul European are drept de codecizie in ceea ce priveste bugetul Uniunii, alaturi de Comisia Europeana. Parlamentarii au acuzat Comisia Europeana ca i-a ignorat atunci cand a stabilit fondurile post-aderare pentru Romania si au amenintat cu abtinerea de la semnarea tratatului de aderare cu tara noastra. Intr-un final, s-a ajuns la o intelegere. Tratatul a fost semnat, comisarul pentru extindere declarand pentru “Capital” ca din acel moment aderarea depinde exclusiv de noi.
Oli Rehn, comisar european pentru extindere
Mai 2005
Francezii si olandezii resping Constitutia Europeana, dand apa la moara euroscepticilor. Printre motivele respingerii figureaza si teama de consecintele negative ale extinderii UE. Graham Watson acuza marile puteri europene ca si-au mintit cetatenii in legatura cu avantajele si dezavantajele pe care le-ar putea obtine de pe urma aderarii statelor foste comuniste. De aceea, Romania si Bulgaria sunt privite cu neincredere de multi europeni, care se tem ca-si vor pierde slujbele si beneficiile sociale daca cetatenii celor doua tari vor avea dreptul sa circule si sa munceasca liber in oricare dintre statele membre.
Graham Watson, presedintele aliantei liberalo-democratice din Parlamentul European, membru al Comisiei pentru buget
Iunie 2005
La Consiliul European de la Bruxelles sunt dezbatute trei variante de cadru financiar pentru 2007-2013. Negocierile esueaza. In interviul acordat revistei “Capital” cu acest prilej, Janusz Lewandowski, presedintele Comisiei pentru buget din Parlamentul European, transmite romanilor ca exista riscul ca fondurile europene post-aderare negociate de Romania cu Comisia Europeana sa fie modificate in minus. Lewandowski merge chiar mai departe, afirmand ca si sumele prevazute in tratatul de aderare ar putea fi puse sub semnul intrebarii. Reactia oficialilor de la Bucuresti a fost prompta, acestia respingand o asemenea varianta.
Janusz Lewandowski, presedintele Comisiei pentru buget din Parlamentul European
Octombrie 2005
Comisarul Dalia Grybauskaite discuta deschis despre antagonismele europene care au dus la esecul negocierii cadrului financiar 2007-2013. Ea trage un semnal de alarma: exista riscul ca la 1 ianuarie 2007 UE sa nu aiba fondurile necesare finantarii politicilor sale. Ministrul finantelor Uniunii Europene, pentru ca aceasta este functia comisarului Grybauskaite, spune ca Romania este afectata si ea.
Cata vreme Uniunea Europeana nu stie de ce bani dispune si in ce directii ii orienteaza, Romania nu poate fi sigura ca fondurile structurale si de coeziune promise se vor materializa.
Dalia Grybauskaite, comisar responsabil cu bugetul Uniunii Europene
Noiembrie 2005
Pe fondul disputelor interne pe tema renuntarii la incheierea unui acord cu Fondul Monetar International, comisarul european pentru buget si uniune vamala transmite prin intermediul “Capital” mesajul ca Uniunea Europeana nu considera un handicap pentru Romania faptul ca un asemenea document nu a fost semnat. Calendarul aderarii nu este afectat, iar Comisia Europeana nu are nici o pozitie fata de relatia noastra cu FMI. Kovacs mai spune ca suntem singurii responsabili pentru politica fiscala pe care o adoptam, dar ca exista totusi indicii ca introducerea cotei unice de impozitare a creat probleme bugetare.
Laszlo Kovacs, comisar european pentru buget si uniune vamala
Noiembrie 2005
La nici trei saptamani de la publicarea raportului de monitorizare a progreselor Romaniei, intocmit de Comisia Europeana, guvernul de la Bucuresti primeste o noua scrisoare de avertizare. Alaturi de atentionarile uzuale, apar, in premiera, critici la adresa respectarii drepturilor minoritatilor, problema pe care Romania a rezolvat-o. Explicatia consta in lobby-ul eficient al parlamentarilor europeni, in principal al europarlamentarului Kinga Gal, care intr-un interviu acordat Capital afirma ca misiunea sa este apararea intereselor Ungariei, cu precadere ale celor ce-i vizeaza pe maghiarii din Romania.
Kinga Gal, parlamentar european din partea Ungariei, sustinatoare a amendamentelor referitoare la statutul minoritatilor din Raportul Moscovici