Industria auto din România se află de ani buni pe un trend ascendent. Dacă în 2014 cifra de afaceri a întregii industrii a fost de circa 18 miliarde de euro, în 2015 a depășit pragul de 20 de miliarde de euro. Companiile afișează profituri impresionante.
Odată cu preluarea companiei Automobile Dacia de grupul francez Renault, producția de autoturisme și componente auto din România a crescut an de an. Datele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) arată că din 2005, primul an întreg în care modelul Dacia Logan a fost comercializat, afacerile companiilor din industria auto au crescut de cinci ori, de la 3,8 miliarde de euro până la 20 de miliarde de euro. Este important de menționat că, în ciuda vizibilității mai bune a producătorilor de automobile Dacia și Ford, nu mai puțin de 71% din cifra de afaceri de 20 de miliarde de euro înregistrată în 2015 este aportul producătorilor de componente auto. De asemenea, este interesant de observat că pargul atins în 2015 era luat în calcul până și de cei mai optimiști analiști ai industriei abia în 2020. Prin urmare, constructorii de mașini și componente au avut creșteri chiar mai mari decât cele estimate. Iar rezultatele înregistrate de majoritatea companiilor din sector în 2015 dovedesc asta pe deplin.
Afaceri în creștere
Bilanțurile financiare raportate la Ministerul Finanțelor Publice, și preluate de Oficiul Național al Registrului Comerțurlui (ONRC) până la data de 6 iunie 2016 arată că șapte dintre companiile din Top 10 al cifrelor de afaceri au raportat creșteri ale acestui indicator. E drept că din clasament lipsesc trei companii importante – Continental Automotive Systems, Continental Automotive România și Delphi Packard România – care nu au raportat până la termenul-limită informațiile financiare. În 2014 aceste firme se clasau pe locurile 2, 3 și 6. Cu sau fără aceste companii este limpede că afacerile cu componente auto din România sunt pe un trend ascendent. De exemplu, liderul absolut al cifrelor de afaceri din industria producătoare de componente auto, Autoliv România, a înregistrat o majorare a afacerilor de la 2,43 miliarde de lei în 2014, la 3,05 miliarde de lei în 2015. De asemenea, compania de pe locul secund Takata România, cu sediul la Arad, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 2,27 miliarde de lei, în creștere de la 1,98 miliarde de lei. Producătorul de anvelope Michelin România, ocupant al locului trei a avut în 2015 afaceri apropiate de cele din 2014, diferența fiind de doar 14,4 milioane de lei. Majorări importante ale cifrelor de afaceri se remarcă în dreptul companiilor Delphi Diesel Systems România, Hella România și Robert Bosch, în timp ce singura scădere demnă de luat în calcul este cea a Johnson Controls România, companie care și-a redus afacerile cu aproape 550 de milioane de lei.
Nu toți marii producători și-au majorat profitul
În domeniul profiturilor nete situația din Top 10 este ceva mai nuanțată. Dintre cele 10 companii din Top doar cinci au înregistrat creșteri ale acestui indicator, restul afișând profituri mai mici în 2015 decât în anul anterior. Astfel, anul trecut liderul profiturilor obținute din producția de componente auto a fost Delphi Diesel Systems România, companie cu sediul în localitatea Brătuleni din județul Iași. Divizie a grupului Delphi, entitatea din România produce componente pentru sisteme de injecţie diesel și sisteme de management pentru motoare și a înregistrat în 2015 un profit de 178, 7 milioane de lei, în creștere de la 131,2 milioane de lei cu un an în urmă. Grupul mai are în România o divizie denumită Delphi Packard. Locul doi în clasamentul profiturilor din 2015 este ocupat de Hella România, producătorul de module electronice de control și pompe de vacuum cu sediul la Ghiroda, județul Timiș.
Această firmă, deținută de germanii de la Hella AG, a raportat pentru 2015 un profit net de 118 milioane de lei, mai mare decât cel obținut în 2014. Și Autoliv România, compania de pe locul trei a obținut anul trecut un profit mai mare decât în 2014, acesta urcând până la 94,3 milioane de lei. Din Top 10 al profiturilor valori mai mici decât în 2014 ale acestui indicator au raportat Contitech România, Michelin România, Takata Sibiu, Sealynx Automotive România și Quin România, în timp ce creșteri importante au realizat Euro Auto Plastic Systems și, mai ales, Global Leather Supplier. Din clasament lipsesc, tot din cauza neraportării datelor în termenul legal, TMD Friction și Continental Automotive Systems. Ar mai trebui menționat că două dintre cele mai puternice companii din industrie care au înregistrat în 2014 profituri nete solide, Takata România și Johnson Controls, au anunțat pentru 2015 trecerea în zona pierderilor.
Cert este că, în spatele acestor cifre mai mult sau mai puțin impresionante se ascund probleme structurale tot mai acute. Conform lui Constantin Stroe, președintele ACAROM, în special în vestul țării, asistăm la o lipsă a muncitorilor calificați disponibili pentru angajare în timp ce în zonele unde aceștia au fost identificați, infrastructura nu permite deschiderea unor noi uzine. În același timp, numărul redus de școli specializate în domeniile necesare industriei auto frânează dezvoltarea multor companii care nu găsesc personal. Nu în ultimul rând este demn de luat în seamă faptul că procentul din cifra de afaceri totală a industriei auto care revine companiilor cu capital românesc este de doar 12% fiind necesară o susținere a acestora de către autorități precum și o stimulare a investițiilor autohtone în domeniu.
Importanța industriei auto din România poate fi evidențiată și prin simpla menționare a numărului total de angajați care a depășit, anul trecut, 203.000 de persoane sau prin faptul că aceștia generează – prin companiile la care lucrează – exporturi de peste 13 miliarde de euro, adică 24% din valoarea totală a bunurilor „made in Romania“ vândute în afara țării.
„Efectul Dacia a ajuns la nivelul său maxim. Noi livrăm mai mult de 50% din producție către uzine Renault din alte țări, dar acolo se așează alți componentiști și vor livra ei. Șansa ar fi ca Ford să crească producția la Craiova.”
Silviu Badea, director general GIC
„Autoritățile nu au făcut nimic din ce au promis pentru Ford. Și vrem al treilea producător. Să fim serioși. În ultimii șapte ani am pierdut două investiții străine formidabile. Infrastructura este principala problemă.”
Constantin Stroe, președinte ACAROM
„Vin tot mai puțini investitori străini pentru că nu se pot insera într-un sistem aflat în metastază generalizată. Inconsistența legislativă are efecte dramatice în industria auto.”
Radu Dumitru, director general Ronera Ruber
„La Timișoara avem șomaj zero. În vestul țării este o criză dramatică de angajați. Este nevoie de de circa 20.000 de oameni și nu îi găsim. Aducerea unor resurse umane din alte zone înseamnă costuri majore.”
Bogdan Cocian, directro general Elba