La aproape trei decenii de la denuclearizarea militară a Ucrainei, fostul președinte Bill Clinton a spus că regretă că a convins Kievul să renunțe la armele atomice in anii 90.
Într-un interviu pentru RTÉ, fostul președinte american Bill Clinton și-a exprimat regretul cu privire la rolul pe care l-a avut în anii 90, în a convinge Ucraina să renunțe la armele nucleare.
Clinton a sugerat că Rusia nu ar fi invadat Ucraina, dacă Kievul ar fi avut la dispoziție un element de descurajare nucleară, potrivit The Journal.
Fostul președinte democrat a abordat, în timpul interviului, subiecte precum Brexit și războiul din Ucraina, amintind rolul pe care l-a avut în procesul de pace din Irlanda de Nord și evoluțiile recente.
„Am avut o miză personală, pentru că am convins Ucraina să fie de acord să renunțe la armele nucleare. Nimeni nu crede că Rusia ar fi făcut acum această cascadorie, dacă Ucraina ar fi avut acele arme”, a spus Clinton.
În ianuarie 1994, Bill Clinton a semnat un acord tripartit cu președinții de atunci ai Rusiei, Boris Elțîn, și Ucrainei, Leonid Kravciuc, pentru a elimina arsenalul de arme nucleare strategice rămas pe pământ ucrainean, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Statele Unite au fost parte a unui alt acord, în același an, care cuprindea angajamentele Rusiei de a respecta integritatea teritorială a Ucrainei.
Angajamente încălcate in 2014
Aceste angajamente au fost încălcate în 2014, când Rusia a invadat și anexat Crimeea și s-au spulberat definitiv odată cu războiul împotriva Ucrainei, anul trecut.
„Știam că președintele Putin nu a susținut acordul încheiat de președintele Elțîn de a nu intra niciodată în granițele teritoriale ale Ucrainei, un acord pe care l-a Rusia l-a semnat pentru că dorea ca Ucraina să renunțe la armele nucleare. Acum, mă simt îngrozitor.
Ucrainenii se temeau să renunțe la ele pentru că credeau că poate fi singurul lucru care-i poate proteja de o Rusie expansionistă”, a mai spus Clinton.
Fostul președinte american a mai afirmat că sprijinul occidental pentru Ucraina ar trebui să rămână constant.
Armele nucleare, mai aproape de granița Belarusului cu NATO
Armele nucleare tactice pe care Rusia vrea să le instaleze pe teritoriul Belarusului vor fi desfășurate mai aproape de granița de vest a țării, cu țările vecine din NATO, a anunțat Boris Grîzlov, ambasadorul rus la Minsk. Luna trecută, președintele Vladimir Putin a anunțat că a ajuns la un acord cu omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, pentru a desfășura arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului.
Armele „urmează să fie instalate mai aproape de graniţa de vest a Uniunii noastre statale pentru a extinde capacitatea de apărare”, a transmis Boris Grîzlov, într-un interviu pentru postul de televiziune belarus oficial STB, potrivit Reuters.
„Se va face indiferent de reacțiile zgomotoase ale Europei şi ale SUA”, a adăugat ambasadorul rus la Minsk, confirmând faptul că o instalație de stocare a armelor nucleare va fi finalizată, așa cum a ordonat liderul de la Kremlin, până la 1 iulie, ulterior mutată în vestul Belarusului. Grîzlov nu a precizat însă în apropierea cărei țări NATO vor fi desfășurate armele. Belarus are o frontieră de 1.250 de kilometri cu Letonia, Lituania şi Polonia, toate ţări membre UE şi NATO.
În paralel, Alexandr Grușko, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, a oferit prima reacție a Rusiei după anunțul NATO că Finlanda va fi primită în Alianța Nord-Atlantică. Oficialul rus a declarat că Rusia își va întări capacitatea militară în regiunile sale de vest și nord-vest ca răspuns la intrarea țării nordice în NATO.
„O parte din măsuri au fost deja anunțate. Ne vom consolida potențialul militar în direcția vest și nord-vest. În cazul în care forțele și echipamentele altor țări ale NATO vor fi staționate în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil securitatea militară a Rusiei”, a spus adjunctul lui Serghei Lavrov.