Potrivit Financial Times, grupul, condus de fondul Soroş Economic Development (SEDF), va investi circa 40 de milioane de euro în Malogic, un dezvoltator britanic de teste cu flux lateral, incluzând aici şi testele folosite pentru Covid-19.

Mai exact, atât Bill Gates cât și George Soroș doresc să trasnforme acest grup într-o întreprindere socială ce ar diagnostica rapid şi ieftin bolile tropicale din ţările cu venituri mici, precizează sursa citată.

Astfel, într-o înțelegere făcută cu Malogic, o societate cu scop lucrativ din Bedford, sud-estul Angliei,  a fost cumpărată pentru a se concentra asupra producţiei low-cost de diagnostice pentru bolile tropicale, precum febra Dengue şi oncocercoza.

De menționat este faptul că, Malogic a fost cofondată de profesorul Phil Davis, unul dintre creatorii testelor de sarcină ClearBlue, şi fiul său, Mark, urmând să fie redenumită „Global Access Health”.

La rândul său, Mark Davis, CEO-ul Malogic se arată extrem de încântat de noul proiect. Acesta susține că a sosit momentul ca oamenii să pună Africa în prim-plan şi să înceteze din a-i mai lăsa „firimituri de pâine”.

”Un eșec al piețelor clasice”

Ca și exemplu CEO-ul Malogic a vorbit despre un test antigen rapid, care în opinia sa este „un exemplu fantastic de tehnologie simplă, unde întreg intelectul rămâne ascuns vederii”. Totodată, el a mai subliniat faptul că ratele de acurateţe se îmbunătăţesc considerabil şi ar putea ajunge în curând la nivelul testelor moleculare.

Mai trebuie menționat și faptul că Fundaţia Bill & Melinda Gates şi SEDF, braţul de investiţi al Open Society Foundations, susţin între timp cumpărarea unei companii britanice a căror actuali proprietari includ managerul de investiţii Foresight Group şi fondul Calculus Capital.

Sean Hinton, CEO-ul SEDF, are și el încredere în noua investiție. Mai exact, acesta consideră că noua companie va adresa un „eşec al pieţelor clasice”, industria nereuşind să facă disponibil acest gen de teste la nivel mondial, în special pentru ţările sărace.

Pe de altă parte, accentul s-a pus pe un model marcat de un grad ridicat de costuri ce nu poate fi replicat cu uşurinţă la nivel global, mai precizează sursa citată.