Timp de zeci de ani, singura institutie care administra jocuri de noroc a fost Loteria Nationala. Loto Pronosport, care avea cea mai mare popularitate, a fost depasit in anii ‘90 de un produs relativ nou, apartinand tot Loteriei Nationale: Loto 6 din 49. In 1995, Loto 6 din 49 a facut primul miliardar. Vestea imbogatirii norocosului castigator a facut inconjurul tarii, jocul respectiv devenind „sport national”.
Politica de promovare a constituit insa „calcaiul lui Ahile” al Loteriei Nationale. Spiritul competitional al managerilor loteriei a fost, probabil, inhibat de monopolul pe care, teoretic, il detine in Romania. Conform legii, singura firma abilitata sa organizeze jocuri tip loterie este Regia Autonoma Loteria Nationala. La adapostul linistitor al monopolului, fara a exista perspectiva unei concurente serioase, Loteria Nationala si-a lasat produsele sa mearga de la sine. Lovitura primita a fost fulgeratoare.
Directorului Loteriei
i-a ajuns cutitul la os
Dupa ce a functionat cativa ani fara un succes notabil, acum un an, Bingo Europa a spart piata cu un nou sistem de joc si a devenit fenomen national. Reteta TeleEurobingo Show, preluata apoi de Super Bingo ProTV si de National TV Bingo Liberty, era foarte simpla. In jurul unei partide clasice de bingo, cu premii de linie si de bingo mici, se organizeaza o tombola in cadrul careia se extrag bilete necastigatoare sau tichete gratuite. Teoretic, centrul de greutate al jocului este partida de bingo, dar este greu de crezut ca un participant este atras de premiile de 150.000 sau 1 milion de lei, si nu de premiile cu mult mai mari de la tombolele cu bilete necastigatoare.
In mod paradoxal, premiile de consolare le depasesc pe cele de la jocul propriu-zis. Atragerea clientilor se realizeaza pe doua cai foarte eficiente. In primul rand, participantii sunt atrasi de „exemplele” de castiguri prezentate in direct, la televiziune. O data intrat in joc, este fidelizat printr-o regula ingenioasa: pentru a primi premiul, castigatorul trebuie sa posede cartoane la tragerea viitoare. Reteta foarte eficienta este aproape identica la toate jocurile de bingo televizate. Intr-o declaratie facuta la Deva, Nicolae Cristea, directorul Loteriei Nationale, a acuzat pe fata cele trei jocuri de bingo televizate, ca fiind loterii mascate si a amenintat ca va cere chiar presedintelui Constantinescu interzicerea lor. In acest timp, milioane de romani baga miliarde de lei in cartoane de bingo, loz in plic si loto. Iar prognozele indica o crestere a numarului de jucatori.
Lozul in plic a intrat
intr-un con de umbra
Conform unui sondaj Insomar, reprezentativ pentru populatia majora a Romaniei si realizat la inceputul lunii februarie, 37% din romani nu au jucat niciodata la concursuri cu premii si jocuri de noroc, dar 23% dintre acestia vor sa joace in viitor. Cresterea numarului de participanti va fi de 7%, in conditiile unui numar mic de persoane care abandoneaza jocurile. Succesul jocurilor de bingo este evident: la principalele jocuri ale Loteriei Nationale participa doar 13,7 % din romani, in timp ce la Super Bingo ProTV (cel mai slab cotat joc de bingo), participa 19,1% din populatie.
Posibilitatea unor castiguri fabuloase este foarte mica: aproximativ o sansa la 14 milioane ca toate cele sase numere alese de un participant sa iasa castigatoare la 6 din 49 si o sansa la zece milioane ca un carton de TeleEuroBingo sa castige premiul bingote sau linie (in conditiile in care sunt vandute 10.000 de serii). De mentionat ca sansa de castig a marelui premiu la bingo scade o data cu cresterea numarului de participanti. Premiul este fix si se aloca in mod sigur, participantii concurand direct intre ei. La 6 din 49, premiul la categoria 1 (pe bilet trebuie sa existe toate cele sase numere castigatoare), nu este fix, ci stabilit procentual, in functie de volumul incasarilor. Este posibil sa nu existe nici un bilet cu sase numere castigatoare, in acest caz cuantumul alocat fiind reportat pentru tragerea de saptamana urmatoare.
Lozul in plic nu se mai bucura nici el de succesul de odinioara. Doar 2,8% din populatie cumpara lozuri, conform sondajului, desi aici sunt cele mai mari sanse de castig, un loz din 3,2 fiind castigator. Romanii sunt constienti de sansele de castig, 49% dintre jucatori afirmand ca nu cred prea mult in sansa de a castiga, iar 27% joaca desi considera ca nu au nici o sansa de castig. Cu toate acestea, peste 60% din jucatori aloca mai mult de 30 de mii de lei lunar pentru a participa la jocuri. Chiar daca jocurile de noroc reprezinta in Romania un fenomen, perceptia populatiei fata de acestea este total diferita: 62% le vad ca pe un lucru pozitiv, in timp ce 38% le considera un lucru trist, care ascunde marea saracie din tara sau o pacaleala in urma careia castiga organizatorii concursului.