Autorităţile române pun investitorii pe fugă sau în expectativă. De la începutul acestei luni odată cu anunţul ministrului Energiei, Constantin Niţă, privind reducerea numărului de certificate verzi acordate producătorilor de energie verde, investiţiile în acest sector sunt privite cu alţi ochi de către cei care aveau în intenţii clare pentru eoliene, fotovoltaice sau microhidrocentrale.
Cele trei surse regenerabile în care autorităţile române vor să reducă schema de sprijin sunt eolian, fotovoltaic şi microhidrocentrale, pe motiv că acestea sunt zone supracompensate prin actuala schemă de certificate verzi.
Astăzi, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Emil Calotă, a declarat că se va diminua numărul de certificate verzi alocat producătorilor de energie regenerabilă din sectorul fotovoltaic, microhidrocentrale şi energia eoliană, zone supracompensate prin actuala schemă de sprijin, pentru limitarea efectelor acordării subvenţiilor în factura plătită pentru energia electrică de către consumatorul final.
‘Sunt trei tehnologii pentru producerea energiei regenerabile. Este vorba despre tehnologia fotovoltaică, cea pentru microhidrocentrale care produc sub 10 MW şi energia eoliană. Aşadar, cu excepţia energiei produse pe bază de biomasă şi cea pe biogaz, zone în care investiţiile nu au ajuns la un nivel foarte ridicat, nu sunt încă date relevante, cele trei sunt supracompensate’, a afirmat Emil Calotă. Oficialul ANRE a precizat că măsura reducerii numărului de certificate va fi aplicată după aprobarea de către ANRE a Raportului de monitorizare a pieţei pentru anul 2012. Sprijinul acordat producătorilor este suportat de consumatorul final, prin plata unei facturi mai mari pentru energia electrică.
‘Vineri voi supune informării şi aprobări ANRE Raportul de monitorizare a pieţei pentru anul 2012. Documentul va arăta în baza unor analize tehnice care tehnologii sunt supracompensate. Acolo vom reduce numărul de certificate. Raportul va fi public de la 1 aprilie 2013’, a adăugat Emil Calotă.
Vicepreşedintele ANRE a explicat mecanismul prin care autorităţile pot limita efectele acordării certificatelor verzi în factura plătită de consumator.
‘Mecanismul avut în vedere pentru reducerea efectelor schemei de sprijin pentru energia regenerabilă în preţul final la energia electrică, deci în factura consumatorului final, în condiţii economice normale, pe care îl avem şi noi la dispoziţie prin prevederile schemei de sprijin agreate cu Comisia Europeană, este legat de supracompensare. Vom monitoriza pentru toţi operatorii de energie regenerabilă efectul asupra costurilor, astfel încât schema de alocare a certificatelor verzi să nu denote o supracompensare. Filozofia este că investiţiile sunt scumpe în acest domeniu, se recuperează greu, iar investitorii sunt sprijiniţi prin intermediul acestor mecanisme. Când se constată că s-a alocat un număr prea mare de certificate verzi, acesta poate fi redus. Vom cunoaşte la începutul săptămânii viitoare situaţia exactă’, a menţionat Emil Calotă.
După aproximativ un an de la lansarea schemei de sprijin pentru producţia energiei regenerabile, oficialii de la București vor să reducă prețul maxim la care certificatele verzi se tranzacționează pe piața românească (57 de euro), fapt care i-a luat prin surprindere pe majoritatea investitorilo, scria ieri Capital, arătând că asociaţiile producătorilor de energie verde susţin că România va pierde investiţii de aproape 4 miliarde de euro prin această măsură.
"Vom modifica legea care reglementează schema certificatelor verzi”, a declarat ministrul delegat al energiei, Constantin Niță, într-o conferință de presă. "Investitorii în energia regenerabilă trebuie să înțeleagă că suntem prinși la mijloc” , a adăugat el, fără să dea detalii despre momentul schimbării sau noul preț.
De menţionat că, în ultimii trei ani, invetitorii au pus pe picioare proiecte de aproape 2.100 de MW doar în sectorul eolian – mai mult decât cele două reactoare nucleare pe care România le are în prezent-, în urma unor investiţii de circa 3,4 miliarde de euro (echivalentul a 2,5% din PIB).
Potrivit datelor Asociației Energiei Eoliene din România (RWEA), anul acesta vor fi instalați cel mai probabil doar 400 MW în eolian, comparativ cu estimările anterioare anunțului ministrului Niță care indicau o putere instalată de 1.500 MW.
În România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 50 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Aceste instalaţii reprezintă mai mult de 10% din capacitatea de producţie a energiei la nivel naţional. În paralel, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW. Alte sute de proiecte sunt în diverse faze de avizare şi construcţie, dar capacităţile lor depăşesc cu mult posibilităţile reţelelor de transport a energiei de a le prelua şi a le include în consumul final.