În perioada de boom imobiliar de până în 2008, mulţi dezvoltatori imobiliari au înregistrat tranzacţiile în nume personal şi nu prin intermediul unor firme, speculând o lacumă legislativă care permitea evitarea plăţii unor taxe.
"Ce a făcut România în 2005-2008? Am avut grijă să alimentăm o bulă speculativă neimpozitând tranzacţiile imobiliare. Apoi, am permis firmelor să vândă proprietăţi fără să impozităm. Exact asta se întâmplă acum, alimentăm o bulă speculativă", a spus Biriş, citat de News.ro.
Oficialul a criticat diferenţa care s face în prezent, în legislaţia fiscală, între impozitele plătite, pe aceleaşi proprietăţi, de persoanele fizice şi de cele juridice.
"Noi aşezăm sarcina fiscală în funcţie de cum câştigă, nu în funcţie de cât câştigăm. Noul Cod Fiscal nu repară asta, ba chiar accentuează. Avem o bază mică şi o înălţime a taxelor, de aceea sistemul e instabil", a mai spus Biriş.
Secretarul de stat a vorbit şi despre noile prevederi ale Codului Fiscal, aplicate de la 1 ianuarie, şi care permit consiliilor locale să majoreze mai multe taxe pe proprietăţi.
"Păi persoanele fizice votează, persoanele juridice nu. Au făcut o cotă minimă la persoanele fizice şi una maximă la cele juridice", a afirmat oficialul.
Noul Cod Fiscal, valabil de la 1 ianuarie 2016, permite consiliilor locale să stabilească impozite pe clădiri rezidenţiale, în general deţinute de populaţie, între 0,08% şi 0,2% din valoare, în timp ce la clădirile nerezidenţiale, deţinute în mare parte de firme, impozitul ajunge până la 1,3%.
Cele mai multe consilii locale au aprobat, pentru 2016, impozite apropiate de cota minimă pentru locuinţe şi impozite apropiate la nivelul maxim pentru clădirile nerezidenţiale.
