Gurile rele afirmau atunci ca aceste tratamente erau atat de eficace, incat finlandezele se intorceau acasa gata insarcinate.In ultimii ani, din cauza birocratiei tipic bucurestene, aeroportul a intrat intr-un con de umbra nejustificat.Mitul Dracula si amplasarea sa la Tihuta de catre Bram Stocker, precum si zonele turistice Sovata, Praid si Corund, ar putea atrage anual mii de turisti occidentali dornici sa-si cheltuie dolarii pentru escapade asa-zis exotice. Aeroportul Targu Mures deserveste s
Gurile rele afirmau atunci ca aceste tratamente erau atat de eficace, incat finlandezele se intorceau acasa gata insarcinate.
In ultimii ani, din cauza birocratiei tipic bucurestene, aeroportul a intrat intr-un con de umbra nejustificat.
Mitul Dracula si amplasarea sa la Tihuta de catre Bram Stocker, precum si zonele turistice Sovata, Praid si Corund, ar putea atrage anual mii de turisti occidentali dornici sa-si cheltuie dolarii pentru escapade asa-zis exotice. Aeroportul Targu Mures deserveste si judetele invecinate: Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna si Brasov. Insa ideea de „internationalizare” este blocata. Nu exista un punct de trecere a frontierei, iar cursele charter trebuie sa faca escale la Arad si Sibiu. Despre curse regulate, nici pomeneala. Chiar si cursele Tarom opereaza doar de doua ori pe saptamana (lunea si joia), la ore total nepotrivite, fiind mai degraba destinate navetei parlamentarilor.
15.000 de posibile locuri de munca
Zbaterea pentru un aeroport international dureaza de ani de zile.
S-au obtinut deja noua din cele zece avize, dar documentatia se pare ca
s-a ratacit undeva prin sertarele Guvernului. Caci, fara o hotarare de Guvern, nici pomeneala de aeroport international. Directorul Stefan Runcan afiseaza un optimism prudent: „Exista tot mai predominant tendinta de centralizare spre Bucuresti. Spre marea mea mirare, am aflat ca dosarul de la Bucuresti s-a ratacit. Teoretic, toata lumea ne sustine, in frunte cu parlamentarii.
Dar practic nu au facut mai nimic, desi puteau sa deschida multe usi. Banii pe care ii primim nu reprezinta decat o picatura in oceanul de nevoi. Finantari externe ar exista. Exista bani. Dar nimeni nu se straduieste sa le obtina. Astfel, trebuie sa urmam politica investitionala a pasilor marunti”. Intr-adevar, multe companii occidentale serioase s-au aratat interesate de largirea aeroportului, care deja are o infrastructura tehnica compatibila cu standardele de securitate internationale.
Un alt of este cel al zonei libere adiacente. Infrastructura ar exista: drum european, aeroport si cale ferata. Investitia ar costa circa 68 milioane de dolari. In pofida acestei sume mari, ar exista investitori atat interni, cat si externi. Ideea zonei libere are si o componenta sociala: ar oferi circa 15.000 de locuri de munca, tocmai in aceasta perioada cand rata somajului in Mures se apropie de 14%. Zona libera are nu numai sustinatori morali, dar si persoane care pun bete in roate. „Din surse sigure am aflat ca insusi Nini Sapunaru nu doreste o asemenea zona la Targu Mures”, ne-a declarat Runcan. Mai mult decat atat, recent a venit o directiva potrivit careia, la cursele charter sa nu fie adusi vamesi din Tg.Mures, ci din Sibiu sau Cluj.
De aproape doi ani, Aeroportul Targu Mures a intrat in subordinea Consiliului Judetean. Pentru faza de extindere, intr-o prima etapa, s-au alocat peste 100 milioane lei pentru proiectul de fezabilitate.
Acum cateva zile, Consiliul Judetean si cel local au semnat un protocol prin care se aloca 1,3 miliarde lei pentru construirea aripii internationale a aeroportului. Suma necesara ar fi de sase miliarde, deci este putin probabil sa se incheie constructia in 2000-2001.
Si presedintele CJ Mures, Ioan Toganel, este destul de sceptic: „Consiliul Judetean finanteaza circa 80% din cheltuielile aeroportului. Transformarea in aeroport international ar reduce aceste cheltuieli.
Deocamdata, dosarul se afla la Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, in vederea obtinerii avizului. Eu consider infiintarea unui aeroport international drept un lucru pozitiv, dat fiind importanta economica si turistica a zonei.” Toganel ne-a mai declarat ca acest proiect a fost sustinut si agreat de Consiliul National al Dezvoltarii Regionale. Se asteapta fonduri de circa 60 de milioane, la care se vor adauga inca 300 de milioane din contributiile cetatenilor (circa 50.000 lei de persoana). „Lipsa aeroportului international si a zonei libere trage in jos dezvoltarea economica a zonei”, ne-a precizat Toganel.
Aceste declaratii optimiste reprezinta o schimbare de atitudine din partea diriguitorilor Consiliului Judetean, dat fiind faptul ca acum doi ani, tocmai Toganel declara in public ca ideea aeroportului international si a zonei libere „sunt o utopie”.
Un sustinator fervent al proiectului este Gheorghe Nan, presedintele Camerei de Comert si Industrie Mures. Alaturi de Runcan, acesta a luat legatura cu o serie de firme puternice din zona. Au obtinut „reactii pozitive”, asa cum ne-a declarat Nan. Oameni de afaceri romani si straini sunt interesati sa participe la proiect. Dar pana cand guvernantii nu emana hotararea, totul ramane doar in stadiul de intentie. In numele oamenilor de afaceri din Mures, Nan a facut demersuri la omologii sai din judetele invecinate, care s-au aratat mai mult decat interesati de proiect. „A trecut prea mult de la demararea proiectului. Desi s-au initiat multe demersuri, nu s-a facut oficial mai nimic. Cred ca este timpul sa se ia in serios programul”, ne-a declarat Nan.
Pana atunci, directorul Runcan se zbate in oceanul de promisiuni. Recent, la World Trade Center, s-a intalnit cu ministrul transporturilor din Olanda, fiind singurul „aeroport invitat”. „Si olandezii sunt interesati de Targu Mures, atat ca relatii comerciale, cat si ca investitie”, ne-a spus Runcan. Exista promisiuni ferme de investitii si din Anglia si din Germania. Dar pana se dezleaga meandrele birocratiei dambovitene, ideea aeroportului si a zonei libere continua sa ramana chiar o… utopie.
Peter Leb