Birocratia din banci si administratie franeaza programele antisomaj

Angajari: Doar sapte solicitanti au luat de la ANOFM credite pentru crearea de noi slujbe. Toti sunt studenti.

In Romania lucreaza aproximativ 2,5 milioane de oameni in intreprinderile mici si mijlocii. Adica mai mult de jumatate din totalul salariatilor inregistrati oficial. De la an la an, numarul celor care lucreaza in microintreprinderi a crescut vertiginos. Daca ritmul se mentine, numarul lor se va dubla in urmatorii doi ani.

De cativa ani, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) a inceput un program de finantare pentru dezvoltarea locurilor de munca. In anul 2001, Agentia a alocat un fond de 1.000 miliarde lei pentru acordarea creditelor subventionate. Suma calculata pentru un loc de munca nou creat era, la vremea respectiva, de 50 de milioane lei. In anul urmator, cuantumul creditului pentru fiecare nou loc de munca a urcat la 75 de milioane, ajungand in 2003 la o suta de milioane de lei vechi. “Din 2004, din cauza constrangerilor bugetare – explica seful serviciului de credite din ANOFM, Atilla Antal Basco, suma s-a injumatatit si a ajuns anul trecut la 410 miliarde. Diferenta de bani nu s-a pierdut, ci a fost distribuita in alte zone ale programului de masuri active ale Agentiei.”

Creditele cu dobanda subventionata au fost acordate intreprinderilor mici si mijlocii, unitatilor cooperatiste, asociatiilor familiale, persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si somerilor care doreau sa infiinteze societati, in scopul crearii de noi locuri de munca. Programul ANOFM obliga beneficiarii sa angajeze minimum 50% someri in cadrul totalului de locuri pentru care primeau creditele. In cinci ani s-au creat aproximativ 50.000 de noi locuri de munca, jumatate fiind ocupate de persoane provenite din randul somerilor. In afara de dobanda avantajoasa (jumatate din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei), in judetele cu o rata medie anuala a somajului mai mare decat cea existenta la nivel national, Agentia a acordat credite cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a BNR. De aceleasi avantaje sporite s-au bucurat si studentii.

Prin modificarea Legii somajului nr. 76/ 2002, incepand cu anul 2004, ANOFM a inceput sa acorde credite cu dobanda subventionata, respectiv 25% din dobanda de referinta a BNR, si tinerilor care nu au depasit varsta de 30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata. Pentru tineri s-au prevazut facilitati suplimentare: consultanta gratuita, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management. Cu toate acestea, doar trei studenti au luat credite in 2004, iar in anul trecut, din fondurile puse la dispozitie de Agentie, au reusit sa primeasca bani patru tineri. Toti cei cu care am discutat s-au plans de birocratia dusa pana la absurd de catre functionarii bancii prin care s-au derulat creditele, respectiv BCR.

Rezultatele nu au fost, desigur, pe masura bunelor intentii si a asteptarilor reprezentantilor ANOFM. In 2005 s-a cheltuit numai jumatate din fondul de creditare, fond si el injumatatit intre timp. Presedintele ANOFM, Silviu Bian, da vina pe sistem. “Procedurile greoaie de licitatie au facut ca programul de creditare sa inceapa foarte tarziu anul trecut, in august. Solicitari au fost multe, dar din cauza timpului prea scurt ramas la dispozitie, oamenii nu au mai putut alcatui sau reface dosarele.” Anul trecut, creditele acordate pentru crearea de noi locuri de munca s-au dus mai mult pe zona industriei prelucratoare si a serviciilor. Schimbare imbucuratoare, in opinia dlui Basco. “In 2001 mergea foarte bine industria usoara. Treptat, ponderea a inceput sa se mute inspre sectorul alimentar. Anul trecut, creditele pentru servicii au depasit 30%, cu 22% mai mult decat la debutul programului. Acest lucru dovedeste faptul ca solicitantii si-au dat seama ca activitatea in lohn este acum una riscanta.”

10.000 de euro,imprumutul maxim

Pentru a dinamiza sistemul de creditare subventionata de stat si a crea competitie, pentru prima data, Agentia a recurs la externalizarea serviciului. In colaborare cu Centrul pentru Dezvoltare Economica (CDE) a lansat la sfarsitul lunii ianuarie componenta de microcreditare, din Proiectul privind dezvoltarea sectorului social, finantat in baza acordului de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare. Proiectul va fi implementat in sapte regiuni de dezvoltare, prin birourile CDE. Pentru fiecare regiune s-a alocat cate un milion de euro. Valoarea maxima a unui microcredit este de 10.000 euro. Dobanda stabilita – 9,5% – este apreciata ca fiind extrem de tentanta, dat fiind faptul ca nu mai cuprinde nici un alt comision suplimentar, iar perioada de rambursare a fost fixata pana la 36 de luni, din care maximum sase luni reprezinta perioada de gratie.

“Microcreditele sunt destinate procurarii de mijloace fixe, materii prime, materiale, energie, combustibil, precum si de alte servicii necesare realizarii proiectului in scopul dezvoltarii unei activitati comerciale pentru care a fost autorizat. Ele nu exclud posibilitatea ca beneficiarii lor sa solicite si credite subventionate pentru crearea de noi locuri de munca. Noi ne adresam insa firmelor mici, in special din zonele rurale sau din localitatile in care sistemul bancar nu este dezvoltat, tocmai pentru a largi zona de acces la astfel de finantari”, explica directorul executiv al CDE, Teodor Neamtu. In categoria solicitantilor eligibili intra societatile comerciale care au sub 15 salariati, persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente si asociatii familiale. Ceea ce da valoare acestui sistem de microcreditare este faptul ca permite accesul oricarei persoane fizice care prezinta o propunere fundamentata pentru initierea si dezvoltarea unei afaceri.

Specialistii de la CDE sunt extrem de multumiti de rezultatele obtinute pana acum prin sistemele de creditare si de consultanta practicate in anii anteriori. “Am reusit sa consolidam afaceri nenumarate din zona intreprinderilor mici si mijlocii si sa cream locuri de munca, desi accesarea microcreditelor nu obliga la acest lucru. Din datele sintetizate de noi, s-au creat peste 300 de noi locuri de munca si sunt sustinute alte 13 mii.”
Cifrele nu sunt mari. Sau atat de mari comparativ cu eforturile depuse de consultanti pentru a atrage clientii. Rezultatele arata insa ca oamenii vor sa faca afaceri pe termen lung.

De zece ori mai putine locuri de munca in cinci ani

Locuri de munca create cu ajutorul creditelor cu dobanda subventionata prin programele gestionate de ANOFM

Sursa: ANOFM, 2006

Romanii nu se avanta la credite mari

Cele mai multe microcredite acordate prin CDE au avut valori mici (1.500 dolari), destinatia fiind cu precadere in agricultura, pentru achizitia de seminte si animale.

Sursa: CDE, Sinteze

Moldovenii sunt harnici nevoie mare

Finantarile acordate prin CDE au contribuit la crearea de noi locuri de munca in toata tara. Cele mai multe au fost create in zona Iasilor, unde au prevalat creditarile pe domeniul agricol.

Sursa: CDE, Sinteze

In Bucuresti sunt de trei ori mai multi angajati in IMM-uri

Peste jumatate din totalul angajatilor din sectorul IMM lucreaza in servicii (din care 59% in comert si 11% in turism) si doar circa 3% in agricultura. Ponderea celor care lucreaza in servicii este cu atat mai mare cu cat clasa de IMM, in functie de dimensiune, este mai mica: peste 75% din angajatii din microintreprinderi sunt in sectorul de servicii si doar 7% in industrie.

Structura numarului de salariati din sectorul privat de IMM (%)

Sursa: MIMMC, 2005

Topul judetelor care au creat locuri noi de munca

In judetele Iasi si Hunedoara s-au creat cele mai multe locuri de munca, finantate cu ajutorul creditelor acordate prin ANOFM. Au fost insa si destule judete (Constanta, Dolj, Prahova, Sibiu, Timis, Vrancea, Ilfov) in care nimeni nu a avut curajul sa ia nici un credit cu dobanda subventionata pentru a incepe sau dezvolta o afacere.

Locuri de munca nou create in anul 2005

Sursa: ANOFM, 2006

Cheia succesului este seriozitatea

Vlad Deac este student in ultimul an la Facultatea de Constructii Civile din Bucuresti. In urma cu doi ani s-a decis sa-si deschida o firma de constructii, gandindu-se la avantajul ca nu-l costa nimic, fiind student, dar si la faptul ca va avea nevoie de un loc de munca dupa absolvire. “Tata se ocupa, in timpul liber, cu zugravelile si am inceput si eu sa lucrez alaturi de el. Oamenii erau multumiti si asta ne aducea noi clienti.” Pentru a face un pas mai mare spre constructii de case era nevoie de echipamente. Vlad recunoaste ca, initial, nu a avut curaj sa apeleze la creditele oferite cu subventie de ANOFM. “Mi se parea imposibil. Cand m-am vazut in posesia banilor, aproape ca nu mi-a venit sa cred.” Demersurile au fost lungi si extrem de birocratice. Desi a pus casa parintilor drept ipoteca, acordul bancii a venit dupa patru luni.




Cu banii luati a cumparat un excavator, o autoutilitara si a angajat zece oameni. “Este stres foarte mare cand stiu de cati oameni raspund. De la doi angajati, in 2003, am ajuns sa am 20 de angajati. Nu mai dorm noptile. Dar nici la facultate nu voi renunta, pentru ca am avut pana acum rezultate foarte bune. Sunt bursier. In plus, m-a ajutat foarte mult tot ce am invatat aici.”

Vlad are planuri mari de viitor. Dupa ce-si va lua licenta, vrea sa faca atestarea ISO a firmei sale de constructii. Este constient ca daca nu va face acest pas, degeaba s-a mai straduit pana acum. Pentru toate firmele de constructii aceasta atestare va fi esentiala dupa integrarea in UE. Mai vrea sa angajeze vreo doi colegi, pentru ca firma are nevoie de specialisti. Pana acum a facut vreo zece case in Targu Mures, de unde este de origine, dar vrea sa se lanseze si pe piata de proiectare. Este convins ca toate planurile sale vor reusi pentru ca niciodata nu s-a lacomit la profit si lumea l-a apreciat pentru tot ce a facut pana acum.

O afacere pe roate nu are cum sa nu mearga

Diana Maria Truta are 22 de ani si este studenta in anul III la Universitatea “Aurel Vlaicu”, din Arad, la Inginerie alimentara, sectia Protectia mediului. Anul trecut s-a hotarat sa ia un credit cu subventie si sa faca o SRL. “Am profitat de avantajele oferite studentilor, dar si de experienta si ajutorul familiei. Am deschis o firma de taximetre. Pentru a putea administra afacerile, am urmat si un curs special de coordonator de trafic si am dat examen de licentiere la Autoritatea Rutiera Romana.” Pana sa puna treaba pe roate, a trecut mai intai prin furcile primariei.

Obtinerea autorizatiei a durat 35 de zile. “Culmea absurdului, mi s-a cerut contract de munca pentru angajati, desi eu nu aveam autorizatia de functionare.” A mai asteptat trei luni apoi pentru ca banca sa-i aprobe dosarul, desi ipotecase casa parintilor. “Zilnic mergeam la banca pentru ca mi se cereau mereu alte si alte acte. Banca m-a obligat sa trec pe firma masina pe care intentionam sa o cumpar din credit, inainte de a-mi aproba dosarul. Au fost luni in care am ajuns la limita rezistentei. Culmea, banii mi-au intrat in cont dupa doua saptamani de la aprobarea dosarului.”

Acum, dupa ce a scapat de hartuiala functionarilor bancari, se poate gandi la afacere in liniste. Este optimista pentru ca firma sa de taximetre are trei autoturisme foarte bune si lucreaza cu sase oameni de nadejde. Dar, cea mai mare multumire o reprezinta faptul ca unul dintre somerii angajati este chiar tatal sau. Fratele este directorul executiv al firmei. Dupa ce va termina facultatea si afacerea de taximetrie va deveni una solida, vrea sa se lanseze si in alte domenii, mai apropiate de pregatirea sa, tot cu ajutorul membrilor familiei. “As vrea sa accesez un fond Sapard. Bunicul meu este medic veterinar, la fel si fratele tatei. Avem pamant si ne gandim sa punem pe picioare o afacere in domeniul agricol. Mai am insa 2,5 ani pana termin facultatea.”

Femeile sunt mai prudente

Barbatii sunt solicitantii de baza pentru credite.Cei mai multi au varste cuprinse intre 30 si 45 de ani. Aceasta categorie cuprinde numarul cel mai mare de mici intreprinzatori hotarati sa-si dezvolte in timp afacerea pentru care s-a apelat la microcreditare.

Sursa: CDE, Sinteze

• Roxana Mînzatu: Nu se poate vorbi de relansarea competitivității economice fără a investi în lucrători
• Trădare supremă la Antena 1. O vedetă importantă a semnat cu Pro TV