Mai sus citatul act normativ se afla la ora actuala intr-un stadiu avansat de legiferare, trecand deja prin Comisiile permanente din Parlament. Sesizand o multime de inadvertente cuprinse in textul respectivei ordonante, membri ai Parlamentului Romaniei, asociatii profesionale reprezentand majoritatea firmelor producatoare de programe pentru calculator si grupuri profesionale, precum si societati comerciale, trag un semnal de alarma asupra acestui instrument legal care, in cazul in care va fi adoptat, va aduce atingere substantei drepturilor de autor, prin impunerea unor obligatii birocratice si pur generale.
Despre ce este vorba, mai concret? Fiind un act normativ emis in completarea reglementarii cadru privind protectia dreptului de autor si a drepturilor conexe, Legea nr. 8/1996, textul actului de aprobare a Ordonantei a fost inaintat Comisiilor de Cultura, Arte si Mijloace de Informare in masa ale Camerei Deputatilor si Senatului, astfel incat Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor din Camera Deputatilor nu si-a putut exprima in nici un fel punctul de vedere asupra prevederilor acesteia.
Astfel s-a ajuns in situatia in care, in loc sa vina in ajutor societatilor producatoare de programe de calculator – software si sa le protejeze drepturile prin sanctionarea celor care copiaza ilegal programele software, nu face altceva decat sa-i oblige pe producatori sa se supuna unui interminabil sir de actiuni birocratice, fara nici un rost si fara aplicatii practice, conditionand, practic, recunoasterea si apararea drepturilor de autor de catre stat prin indeplinirea unor formalitati.
Piratii informatici nu vor pati nimic
O alta problema grava este aceea ca textul legii, asa cum este formulat, nu are ca efect combaterea pirateriei in domeniul informatic, deoarece persoanele fizice sau juridice care eludeaza legea dreptului de autor nu intampina absolut nici o dificultate in difuzarea ilegala a programelor pentru calculator.
Asa stand lucrurile, principalii vizati de acest act normativ au pus mana de la mana si au redactat un memoriu catre presedintele Iliescu, prin care ii solicita sa trimita spre reexaminare Parlamentului legea de aprobare a Ordonantei 124. Asociatiile care au sesizat aceasta stare de fapt sunt: Asociatia Romana pentru Internet, ArpI, Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software, ARIES, Asociatia Nationala a Intreprinderilor de Software, ANIS, SC CODECS SA si deputatii Varujan Pambuccian si Victor Paul Dobre.
Mai sus numitii au sesizat urmatoarele inadvertente ale Ordonantei 124:
In referirea la licenta prin care autorul cesioneaza drepturile sale catre utilizatori, actul nu face distinctie intre programele pentru calculator oferite gratuit si cele oferite in scopuri comerciale. De asemenea, nu se face distinctie intre programele foarte scurte, mici aplicatii, sisteme de operare, aplicatiile din paginile web si, de exemplu, programele multimedia, unde sunt incorporate mai multe aplicatii. Se ajunge astfel in situatia de a obliga, sub sanctiunea amenzilor, inscrierea in Registrul Programelor pentru Calculator (RPC), a programelor gratuite, gen Linux, Internet Explorer, Netscape Navigator, script-uri etc.).
Ordonanta obliga inscrierea tuturor programelor in RPC, aducand atingere substantei drepturilor de autor. Conform Legii nr. 8/1996, recunoasterea dreptului este optiunea autorului, nu obligatia lui. In plus, importatorii sau distribuitorii de programe sunt obligati sa obtina in scris licentele de utilizare de la autori, in multe cazuri, din ratiuni practice, aceste licente sunt numai in forma electronica, insotind programul. Ce ar insemna obtinerea acestor licente in scris, de la autori de programe din lumea intreaga, cand in prezent totul converge spre era digitala?
Nu in ultimul rand, piedica birocratica devine mai evidenta in cazul actelor care trebuie completate. Ordonanta impune completarea si transmiterea actelor in scris, prin scrisoare, iar in cazul aparitiei de modificari (si in domeniul programelor de calculator modificarile apar frecvent), acestea trebuie notificate RPC tot in forma scrisa. Daca luam in calcul versiunile unui program de calculator, se poate imagina usor cat consum de timp si hartie va fi numai pentru mentinerea la zi a datelor despre programele inregistrate la RPC.
In plus, prevederile legii pot duce la situatii paradoxale in care o firma romaneasca producatoare a unui program pentru calculator sa fie sanctionata cu amenzi de pana la 40 de milioane de lei pentru infractiunea de a nu fi comunicat paternitatea operei sale.
Facand o simpla analogie cu autorul unui volum de versuri, constatam ca legea in acest caz actioneaza impotriva autorului, pasibil de amenzi daca nu-si publica volumul de versuri. In acest timp, cei care-l plagiaza sau multiplica ilegal opera, isi pot continua nestingheriti munca.
Este haios, insa odata emisa aceasta lege ce are ca pretext apararea autorului unei opere intelectuale poate obliga, de exemplu, un pictor sa-si depuna la un ghiseu copii dupa lucrarile sale in ulei si pe panza sau pe un sculptor sa trimita prin DHL sau posta normala mulaje din ghips ale tuturor operelor sale.
Mai mult, in domeniul informatic, programele pentru calculator au ajuns la o dinamica deosebita. Un singur produs informatic poate cunoaste in timpul unui an, aparitia a doua sau trei versiuni deosebite. Aceasta se datoreaza in primul rand concurentei, descoperirii unor defectiuni intr-o versiune mai veche sau provocate de cererea pietei sau a clientilor.
Actualizarea de fiecare data a documentatiei pentru o noua versiune a programului nu este in masura sa conduca la stimularea productiei autohtone de software.
In acelasi timp, titulatura de program pentru calculator este extrem de vasta si ea poate include atat sisteme de operare de dimensiuni mari, ajungand chiar pana la zeci de CD-uri, cat si programe de zece sau douazeci de linii care executa o operatiune. Aceste mici programe auxiliare de cateva randuri, denumite in limbajul de specialitate „script-uri” pot fi executate de un programator, la cererea clientului, in maximum cinci minute. Daca un client cere astfel de mici programe destinate imbunatatirii variantei initiale, producatorul este nevoit sa le inregistreze la RPC. Astfel, o firma de software este nevoita sa isi petreaca majoritatea timpului ducand la bun sfarsit diferitele formalitati birocratice pentru orice produs insignifiant, pentru a nu intra sub incidenta legii.
Mai mult decat atat, multe dintre productiile informatice de astazi nu sunt, de fapt, si nu pot fi denumite programe pentru calculator. Astfel, o pagina de web care contine imagini, texte si uneori sute de mici instructiuni in diferite limbaje trebuie sa fie si ea protejata de aceeasi lege a dreptului de autor. Acest site este opera si proprietatea intelectuala a designer-ului acelei pagini de web, a companiei care a comandat producerea site-ului, dar nu poate fi numit un program de calculator. Cel mult, poate fi denumit un „pliant electronic” sau o „brosura electronica”.
Aceste produse informatice trebuie sa fie protejate prin aceeasi lege a dreptului de autor. Or, in conditiile actuale, tehnic, este imposibil sa fie trimisa RPC o copie a acestui program informatic. Daca toate firmele din Romania care detin in momentul de fata o pagina de web si-ar inregistra produsul la RPC conform legii, nu ar exista mediu de memorare suficient de mare care sa pastreze aceste informatii. In plus, aceste pagini de web sunt modificate, de cele mai multe ori zilnic, pentru a atrage noi clienti sau pentru a comunica informatii noi. Inchipuiti-va ce nebunie se va isca cand mii de astfel de site-uri vor fi trimise buluc pe capul functionarilor care trebuie sa le inregistreze, iar numarul acestora ar creste constant de la o zi la alta.
Toate acestea, adaugate la faptul ca metodele propuse de aceasta lege pentru combaterea pirateriei, ce nu sunt nici pe departe efective si operante, dovedesc inca odata, daca mai era nevoie, ca mintile luminate se pricep la orice, mai putin la a ajuta dezvoltarea industriei IT romanesti.tr