Costurile adoptarii reglementarilor europene sunt excesive, iar normele nu sunt suficient de eficace, in vreme ce birocratia reduce semnificativ rezultatul aplicarii lor. Potrivit unui studiu realizat de EOS/Gallup, comandat de Comisia Europeana, 15% din actualele costuri de acest fel ar putea fi evitate. Fractia ce se poate economisi reprezinta 0,6% din PIB cumulat al UE, dar se traduce prin uriasa suma de 50 miliarde euro. Dar aceste costuri dispensabile nu reprezinta, nici pe departe, cel mai
Costurile adoptarii reglementarilor europene sunt excesive, iar normele nu sunt suficient de eficace, in vreme ce birocratia reduce semnificativ rezultatul aplicarii lor. Potrivit unui studiu realizat de EOS/Gallup, comandat de Comisia Europeana, 15% din actualele costuri de acest fel ar putea fi evitate. Fractia ce se poate economisi reprezinta 0,6% din PIB cumulat al UE, dar se traduce prin uriasa suma de 50 miliarde euro.
Dar aceste costuri dispensabile nu reprezinta, nici pe departe, cel mai mare rau pe care il poate aduce mentinerea administratiei comunitare in mainile birocratiei de la Bruxelles. Pe termen lung si chiar mediu, constructia comunitara poate fi compromisa, daca mecanismele deciziei nu sunt transferate elitelor politice, sub controlul cetatenilor europeni, intr-un regim democratic.
Strategia care a adus prosperitatea si unitatea continentului, la capatul a peste patru decenii de constructie comunitara, este de-acum depasita. Astazi nu mai este valabil nici unul dintre motivele (vindecarea ranilor postbelice, prin reconstructie si reconcilierea marilor puteri europene), care in anii 50 au impus actualul sistem de administrare a intereselor europene.
De ani buni, acest sistem este perceput de europenii de rand ca o constructie artificiala, relativ ineficienta, incapabila gestioneze provocarile momentului si sa puna in valoare potentialul Europei in context global. Marturie stau sirul de crize intracomunitare, paralizia mecanismelor de decizie in chestiuni majore, confuziile in privinta asumarii responsabilitatilor comunitare, indoiala si ingrijorarea care sporesc in randul eurocetatenilor.
Grupul de analisti de la „Europa 2020” este unul dintre cele mai active think-tank-uri care livreaza Comisiei Europene analize si studii pentru fundamentarea deciziilor critice privind viitorul UE. Intr-un document intitulat „Vision Europe 2020 – Re-inventing Europe 2005-2020”, grupul a definit strategia prin care administrarea UE va fi luata actualului aparat de functionari si transferata unui corp de responsabili politici europeni. Intrebarile cruciale pentru Europa anului 2020, la care si-a propus sa raspunda documentul, sunt:
· Cum poate fi guvernata o UE cu 500 milioane de cetateni?
· Ce fel de relatii trebuie sa aiba cu vecinii?
· Cum trebuie sa-si foloseasca forta sa crescanda, la nivel global?
Franck Biancheri, coordonatorul proiectului „Europe 2020”, subliniaza ca problema cheie a Europei in deceniile viitoare, in sensul continuarii constructiei comunitare, a incetat sa fie una tehnica (cum trebuie sa arate edificiul european?), devenind in schimb una pregnant politica (in ce fel poate fi guvernata UE eficient si democratic?). Fortele implicate in proces trebuie sa devina politicienii si cetatenii comunitari, in locul birocratilor care au administrat UE pana acum. „Europa intra, asadar, intr-o faza decisiva – conchide Biancheri. Fie ca intregul continent va reusi sa se integreze intr-o maniera democratica, fie ca se va indrepta catre un national-europenism xenofob si antidemocratic, ceea ce va insemna sfarsitul proiectului continental.”
Franck Biancheri
Franck Biancheri, director de studii si strategie la Europa 2020, este absolvent al Institutului de Studii Politice din Paris, promotor al programului Erasmus al UE, fondator al Initiativei pentru o Democratie Europeana, care a generat prima lista electorala transnationala in cadrul alegerilor comunitare. A construit primul portal transatlantic al societatii civile, a creat proiectul EU-StudentVote (primul sistem electoral european online), a infiintat si conduce organizatia Prometheus-Europe. Coordonator al congresului „Newropeans”, lansat de UE sub presedintia franceza, a intreprins, in perioada septembrie 2002-iunie 2003, un tur prin 100 de orase europene (Newropeans Democracy Marathon), pentru a prezenta proiectul strategic „Vision Europe 2020-Re-inventing Europe 2005-2020”.
Proiectul strategic „Europe 2020”, In 14 puncte
1. Inlocuirea actualelor organisme cu atributii executive, Comisia Europeana si Consiliul de Ministri, cu Guvern European. Parlamentul European va prelua integral functia legislativa, prin desfiintarea Consiliului. Bugetul UE va fi construit pe perioade de cinci ani, cat este durata unei legislaturi euroepene. Cheltuielile comunitare vor fi suportate dintr-o sursa unica si distincta, care se va alimenta prin impunerea unei taxe europene.
termen: 2006
2. Desemnarea membrilor Parlamentului European, in proportie de 50%, printr-un proces electoral comunitar, restul deputatilor urmand sa fie selectati prin alegeri la national sau regional.
termen: 2009
3. Structurarea executivului comunitar pe principii politice. Presedintele Guvernului European va fi un om politic, si nu un inalt functionar, cum este in prezent seful Comisiei Europene. seful executivului va fi ales de sefii de stat si de guverne, din randul acestora, pentru o perioada de trei ani. O data ales, el va renunta la orice prerogative si responsabilitati legate conducerea propriei sale tari. Concomitent, va continua sa existe actualul sistem al troicii
comunitare, a carei alcatuire se innoieste semestrial; ea va prezida sedintele Guvernului European, asigurand rolul de moderator (arbitru) in procesul luarii deciziilor.
termen: 2009
4. Atribuirea dreptului de initiativa legislativa atat Parlamentului European, cat si guvernelor si parlamentelor nationale. Politicile comune vor fi decise de un organism integrat, Administratia Comuna Europeana (ACE), in timp ce Consiliul Ministrilor Europeni (CME) va gestiona politicile interguvernamentale. Aplicarea politicilor va fi de competenta Guvernului European. termen: 2009
5. Investirea membrilor ACE cu responsabilitati departamentale. Ei vor avea titlul de directori generali si se vor afla sub autoritatea unui secretar general. Sectoarele departamentale care vor fi gestionate direct si efectiv de ACE, la nivel comunitar, sunt: comert, piata interna, concurenta, agricultura si pescuit, securitate si controlul criminalitatii transnationale, imigratie, relatiile cu regiunile vecine privilegiate. Toate celelalte functii ale actualei Comisii Europene vor fi transferate CME, care va opera la nivel interguvernamental.
termen: 2009
6. Redistribuirea locatiilor oficiale ale pricipalelor institutii comunitare, pe doua niveluri: EuroRing 1 si 2. Primul inel al organismelor centrale va fi reprezentat de Londra, Paris, Frankfurt, Bruxelles si Haga. Al doilea inel: restul capitalelor europene, de la Dublin la Varsovia.
Termen: 2008-2015
7. Constructia unei politici externe integrate a UE, in domeniile din competenta ACE (comert, concurenta etc.) si deschiderea de reprezentante diplomatice proprii. Ministrul european de externe va fi desemnat de presedintele Guvernului European, din randul ministrilor de externe in functie in tarile din UE. Totodata, ministrul european de externe va coordona, impreuna cu ministrii nationali ai apararii, forta europeana de reactie rapida.
termen: 2009
8. Acordarea unui statut privilegiat, constand in acorduri preferentiale in toate domeniile, tarilor din vecinatatea apropiata, incepand cu Rusia si incheind cu Marocul. Desi premisa este ca aceste tari au vocatia de a se alatura UE in urmatoarele decenii, integrarea lor nu este o tinta. Relatiile ce aceste tari vor deveni responsabilitatea actualului Consiliu al Europei, caruia ii vor fi alocate fonduri in acest scop.
termen: 2009
9. Pregatirea resurselor umane necesare functionarii UE in regim democratic, atat in privinta responsabililor politci, cat si a functionarilor.
termen: 2009
10. Stabilirea catorva limbi de comunicare intracomunitara, pentru a limita costurile si a preveni blocajele. Limbile curente de lucru in organismele UE vor fi engleza si franceza; limbile oficiale de lucru vor fi engleza, franceza, germana, poloneza si elena; toate limbile vor fi folosite in comunicarea publica, inclusiv in sedintele plenare ale Parlamentului European. Documentele aferente vor fi redactate dupa aceeasi schema. UE va dezvolta un sistem de traducere automata pentru inlesnirea comunicarii. r
termen: 2006r
r
11. Integrarea, in regim democratic, a noilor membri ai UE, in perioada 2006-2010. r
termen: 2006r
r
12. Crearea unui sistem comunitar de securitate, care sa raspunda actualelor provocari: piata interna fara frontiere, moneda unica, extinderea, terorismul, Internetul, criminalitatea transnationala. Vor fi create in acest scop o retea vamala integrata, institutia Procurorului European, reteaua Magistratilor Europeni, Politia Europeana (rezultand din articularea politiilor nationale intr-un sistem continental).r
termen: 2006r
r
13. Adoptarea si aplicarea unor politici adecvate privind imigratia, atat pentru limitarea imigratiei ilegale, printr-o protectie integrata a granitelor UE, cat si pentru integrarea imigrantilor ilegali, ai caror copii trebuie sa dobandeasca o constiinta deplina de cetateni europeni. r
termen: 2005r
r
14. Intrunirea, o data la zece ani, a unei Conventii europene, care sa evalueze procesul integrarii si sa propuna modificarile structurale necesare.r
termen: 2012r