Dezvoltarea sectorului imobiliar exercită un rol pozitiv în evoluţia vânzărilor de centrale termice. Ritmul actual al construcţiilor de locuinţe va conduce însă, mai degrabă, la menţinerea pieţei la nivelul actual, decât la creşterea ei. În anul 2004, au intrat în vigoare procedurile legale restrictive privind instalarea de centrale termice de apartament, în scopul protejării sistemului centralizat de furnizare a energiei termice. În acel moment, piaţa s-a poticnit. Avâ
Dezvoltarea sectorului imobiliar exercită un rol pozitiv în evoluţia vânzărilor de centrale termice. Ritmul actual al construcţiilor de locuinţe va conduce însă, mai degrabă, la menţinerea pieţei la nivelul actual, decât la creşterea ei.
În anul 2004, au intrat în vigoare procedurile legale restrictive privind instalarea de centrale termice de apartament, în scopul protejării sistemului centralizat de furnizare a energiei termice. În acel moment, piaţa s-a poticnit. Având în vedere faptul că preţul mediu al unei centrale termice este de 550 de euro, nemulţumirile principalilor jucători par justificate.
„Piaţa este foarte sensibilă la preţ, dar şi mai sensibilă şi influenţabilă la deciziile guvernamentale, mai mult sau mai puţin în concordanţă cu libera concurenţă“, afirmă Sebastian Enache, marketing director Köber Turtureşti, sucursala Vaduri (judeţul Neamţ), firmă producătoare a centralelor termice din gama Motan. „Este vorba de deciziile de limitare a debranşărilor şi de complicare a procedurilor de instalare a unei centrale, în condiţiile în care sistemul centralizat de furnizare a energiei termice şi-a dovedit ineficienţa în nenumărate rânduri de-a lungul ultimilor ani“, adaugă Sebastian Enache.
Din punctul de vedere al numărului de jucători, concurenţa este acerbă, brandurile de notorietate internaţională, mai ales germane şi italiene – Junkers, Buderus, Viessmann, Vaillant, Ariston, Baxi, Western, Roca, Immergas, Ferolli etc. -, fiind prezente în România prin intermediul reprezentanţelor locale şi a unor distribuitori puternici. Mai mult, piedicile legislative au determinat înteţirea competiţiei între importatori.
„Terenul predilect al luptei a fost reprezentat de reducerile de tarife, rafinarea şi diversificarea accentuată a portofoliilor cu produse care au un grad ridicat de adecvare la nevoile diferitelor categorii de clienţi, introducerea de echipamente cu eficienţă crescută, precum şi creşterea calităţii serviciilor pre şi post vânzare“, explică Sever Scarlat, director general Baxi România, firmă ce distribuie pe piaţa autohtonă mărcile Baxi, Western şi Roca.
Factori care influenţează decizia de cumpărare
Pentru cei care locuiesc în apartamentele de bloc racordate, în prezent, la societăţi de termoficare, decizia de a-şi schimba sistemul de încălzire a locuinţei şi de a opta pentru o centrală termică individuală depinde de mai mulţi factori: gradul de satisfacţie sau insatisfacţie faţă de costurile şi calitatea serviciilor prestate de societatea de termoficare; un nivel al veniturilor personale care să permită o astfel de investiţie; disponibilitatea de a parcurge traseul, adesea greoi, al îndeplinirii formalităţilor birocratice de obţinere a aprobărilor necesare. Pentru cei din locuinţele neracordate la termoficare, de exemplu cei care se mută în case sau apartamente nou-construite sau care îşi renovează casele şi îşi modernizează sistemul de încălzire, se pune doar problema alegerii mărcii şi a tipului potrivit de centrală.
Centralele convenţionale sunt la putere
Piaţa este dominată deocamdată de centrale termice convenţionale, accesibile ca preţ, dar în ultimii ani a crescut numărul celor care achiziţionează centrale cu condensare, care sunt mai scumpe, dar care au un randament mult mai mare şi emit mai puţine substanţe poluante.
Vladimir Severin, responsabil marketing pentru marca Junkers/ Grupul Bosch, afirmă că „este de aşteptat ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, statul să iniţieze măsuri de stimulare – de exemplu, stimulare fiscală – a celor care achiziţionează centrale termice cu condensare, care au un grad de poluare foarte scăzut, şi a celor care adoptă sisteme de încălzire bazate pe energii regenerative, cum ar fi panourile solare sau pompele de căldură. Acest lucru s-a întâmplat, de pildă, în Germania, Anglia şi Italia.“
În ceea ce priveşte piedicile întâmpinate de ofertanţi pe piaţa de profil, Vladimir Severin face următoarele precizări: „În ultimii doi ani, am contracarat cu succes efectul negativ al piedicilor birocratice impuse la debranşare, abordând cu consecvenţă şi alte segmente de piaţă, în afara blocurilor construite înainte de 1990. Şi anume: developerii de locuinţe, case, vile, developerii de ansambluri rezidenţiale – adică acele domenii unde regulamentele restrictive şi exagerate, menite să protejeze termoficarea, nu funcţionează.“
La rândul său, Sever Scarlat, afirmă categoric: „Oricâtă protecţie doresc autorităţile să asigure sistemelor centralizate de distribuţie a agentului termic, acestea nu pot supravieţui la nesfârşit. Alternative există, veniturile cresc, iar odată cu ele cresc şi aşteptările populaţiei în ceea ce priveşte nivelul de trai.“
Este din ce în ce mai clar faptul că apartamentele vechi nu mai pot asigura domeniului creşterea prevăzută iniţial. În acord cu potenţialul realist reprezentat de construcţiile noi şi în aşteptarea măsurilor de încurajare a utilizării tehnologiilor energetice eficiente şi ecologice, importatorii îşi redefinesc portofoliul de produse.
«Este de aşteptat ca în acest an piaţa termotehnică autohtonă să crească, valoric, cu 10%. Importatorii nu îşi vor lua ochii de la cele 1,7 milioane de apartamente vechi cuplate la sistemele centralizate, dar se vor concentra pe construcţiile noi.»
Sever Scarlat, director general, Baxi România
