Biserica Ortodoxă Română interzice preoților să candideze
Biserica Ortodoxă Română are noi reguli, în 2024, an electoral. Astfel, preoții sunt obligați să rămână neutri în timpul campaniilor electorale. Atât în declarațiile lor publice, cât și în activitățile practice, abținându-se să se implice în temele cu caracter politic.
De asemenea, conform deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, opțiunea politică a preoților va fi exprimată exclusiv prin votul personal. În plus, votul va fi secret.
Conform Îndreptarului Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitor la anul electoral, dat publicității duminică de Basilica.ro, această hotărâre a fost adoptată în contextul alegerilor europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale din anul 2024.
„În calitatea sa de cetăţean al Patriei şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele duhovniceşti care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă.
În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică, faţă de problemele cu caracter politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”, potrivit hotărârii Sfântului Sinod al BOR.
Preoților le este interzis să facă politică partinică
Totodată, Biserica Ortodoxă Română a decis să menţină hotărârea sinodală nr. 1676 din 6 martie 2008, prin care, în conformitate cu Sfintele Canoane, arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le sunt interzise următoarele:
1. Să facă politică partinică.
2. Să fie membri ai unui partid politic sau al unei organizații asimilate unui partid politic.
3. Candidatura la alegerile parlamentare sau locale.
4. Participarea în campanii electorale în calitate de susținători.
5. Ocuparea funcțiilor de demnitar/înalt funcționar public la nivel central sau local, în statul român sau în alte state.
Orice cleric sau monah care se va implica în activitățile politice ale vreunui partid, fie ca membru sau candidat, sau prin sprijinirea unui candidat, va încălca solemnul angajament luat în momentul hirotoniei. Precum și dispozițiile Regulamentului autorităților canonice disciplinare și instanțele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, și ale Regulamentului pentru organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă și disciplinară a mănăstirilor.
Prin urmare, aceștia vor fi obligați să facă o alegere între implicarea în cariera politică și angajamentul lor clerical sau monahal, în conformitate cu instrucțiunile emise de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Trebuie subliniat faptul că orice încălcare a acestor reguli va fi supusă evaluării și judecății în cadrul Consistoriilor eparhiale.
Condiții pentru candidatura preoților și diaconilor
Într-o altă ordine de idei, prin decizia sinodală numărul 1676 datată 6 martie 2008, Sfântul Sinod permite încă preoților și diaconilor să intre în cursa electorală, cu condiția strictă de a candida ca independenți și exclusiv pentru funcțiile de consilier local și consilier județean în România. Această permisiune vine însă la pachet cu anumite cerințe. Iată care sunt acestea:
„a) lipsa unor candidaţi laici ortodocşi, bine pregătiţi, capabili să reprezinte eficient comunităţile din care provin şi în a căror componenţă intră credincioşi ortodocşi; b) încălcarea neutralităţii politice sau susţinerea publică pe plan local a unui partid politic de către deservenţii altor culte sau organizaţii religioase; c) promovarea de către unele partide politice a unor oameni politici care au atacat în mod constant instituţia Bisericii şi valorile morale creştine ale societăţii sau candidarea respectivelor persoane ca independenţi”, a transmis sursa citată.
De asemenea, este important de menționat că preoții și diaconii nu au dreptul să candideze la alegerile locale fără obținerea aprobării scrise din partea Chiriarhilor lor.
„Aceasta va fi acordată în urma analizei solicitărilor, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial şi numai acelor clerici consideraţi capabili să promoveze interesele comunităţii în consiliile locale şi în consiliile judeţene. Dacă, însă, se dovedeşte că preotul sau diaconul nu corespunde cerinţelor mandatului încredinţat, de a lucra şi a apăra interesele comunităţii locale, atunci i se va retrage aprobarea”, potrivit Sfântului Sinod.
Preoții, suspendați în perioada campaniei electorale
Preoții și diaconii care au primit aprobarea eclesiastică pentru a candida pentru funcții în consiliul local sau județean vor fi suspendați de la slujire pe toată durata campaniei electorale. În timpul acestei perioade, ei vor manifesta un comportament adecvat demnității preoțești și vor respecta cu strictețe legislația privind campaniile electorale și alegerile autorităților administrației publice locale. De asemenea, ei nu vor utiliza lăcașurile de cult în scopuri electorale.
„Sfântul Sinod reaminteşte apelul său către liderii partidelor politice din România de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti. Sfântul Sinod reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susţinerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toţi cetăţenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui ţării şi promovarea valorilor creştine în societate”, aflăm din Îndreptar.
Criteriile BOR pentru candidați la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale
Biserica Ortodoxă Română (BOR) a elaborat câteva criterii orientative pentru credincioși în alegerea candidaților la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale din acest an.
Printre acestea se numără exprimarea:
1. Manifestarea credinței în Dumnezeu și asumarea responsabilității față de comunitate.
2. Apărarea libertății religioase și susținerea activităților spirituale și sociale ale Bisericii.
3. Respectul pentru demnitatea umană și promovarea culturii vieții.
4. Promovarea familiei tradiționale, compusă dintr-un bărbat și o femeie, destinată să conceapă și să crească alte vieți.
5. Implementarea unor politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani și clonării.
Alte criterii recomandate de Biserică credincioșilor pentru alegerea candidaților includ:
1. Promovarea unei educații naționale integrale, care să îmbine cunoașterea intelectuală cu formarea morală și spirituală.
2. Apărarea și promovarea sănătății fizice, psihice și morale/spirituale a poporului român.
3. Diminuarea sărăciei și dezvoltarea economică a României, precum și creșterea demografică a țării.
4. Apărarea și promovarea patrimoniului cultural și spiritual național.
5. Protejarea resurselor naturale, ocrotirea mediului și dezvoltarea agriculturii, în scopul responsabilității față de generațiile prezente și viitoare.
6. Sprijinirea comunităților de români din afara granițelor și a diasporei române, împreună cu promovarea proiectelor care încurajează românii să revină în țară.
7. Apărarea și promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, atât pe plan extern, cât și intern.
Conform informațiilor furnizate de Basilica.ro, Îndreptarul a fost aprobat prin hotărârea sinodală numărul 1731, datată 29 februarie 2024.
