Vicepreședintele ASUR, Alexandru Toma Pătrașcu, mai cere ca toate cultele religioase care primesc finanțare din partea autorităților centrale sau locale ale statului, a regiilor autonome și a companiilor cu capital majoritar de stat să publice anual rapoarte financiare detaliate prin care să justifice modalitatea de cheltuire a banilor.
 
Reprezentanții societății civile spun că nu este normal ca sumele alocate restaurării de monumente să fie mult mai mici decât cele oferite de stat drept sprijin pentru salariile angajaților bisericii. De asemenea, dacă Ministerul Culturii urmează să concedieze 630 de persoane din cauza constrângerilor bugetare, numărul salariilor finanțate de stat pentru personalul clerical și neclerical din cadrul cultelor religioase va rămâne fix, cu posibilitatea de a fi crescut.
 
Propunerea de eliminare a finanțării publice pentru biserici ar afecta în mod diferit preoții și ajutoarele acestora. ”În parohiile mari, cu mii de familii, dar și în cele situate în zone prospere, grosul veniturilor este reprezentat de contribuțiile credincioșilor și de taxele de botez, nuntă sau înmormântare, așa că nu ar fi un impact foarte mare. Însă în zonele sărace sau depopulate, salariul de la stat este, uneori, singura sursă de venit constantă pentru slujitorii bisericii”, ne-a declarat un preot din Capitală.