Blackout în Europa: România, prinsă între autosuficiență declarativă și riscuri reale de vulnerabilitate
Blackout-ul care a afectat recent sud-vestul Europei readuce în atenție pericolul unor întreruperi majore de electricitate, inclusiv în România. În timp ce milioane de oameni din Spania, Portugalia, Andorra și sudul Franței au rămas fără curent, autoritățile române transmit mesaje de calm. Specialiștii atrag însă atenția că sistemul energetic național este vulnerabil, iar ignorarea riscurilor ar putea avea consecințe grave. Însă specialiștii avertizează că România nu este imună la astfel de riscuri și că lipsa unor reforme profunde în sistemul energetic național ar putea avea consecințe grave.
Blackout-ul este un adevărat semnal de alarmă
Pana de curent de săptămâna trecută din vestul României a fost un episod scurt, dar semnificativ. Pentru Albert Soare, expert în politici energetice și fondator al companiei de soluții fotovoltaice Kilowat, acest incident ar trebui să ridice semne serioase de întrebare.
„Incidentul din vest nu este un caz izolat, ci un semnal de alarmă. Pe fondul schimbărilor climatice, al riscurilor tehnologice și al amenințărilor cibernetice, probabilitatea unor pene de curent majore crește semnificativ. Sistemul nostru energetic, în forma actuală, este vulnerabil, iar consecințele unui colaps pot fi catastrofale”, afirmă Soare.
Modernizare ratată și banii risipiți arată riscul sistemic
În opinia sa, investițiile realizate până acum nu au vizat esențialul.
„Este necesară o strategie coerentă de investiții în modernizarea rețelei, descentralizarea producției și stocării de energie, dar și în asigurarea securității cibernetice. Aceste măsuri nu mai sunt opționale – sunt esențiale pentru a proteja siguranța cetățenilor și funcționarea economiei”, adaugă acesta.
Securitatea cibernetică, punctul sensibil al infrastructurii energetice europene
Pe fondul unei interdependențe energetice tot mai accentuate la nivel continental, o vulnerabilitate majoră continuă să planeze asupra stabilității rețelelor: securitatea cibernetică. În lipsa unei strategii clare de suveranitate digitală, multe dintre sistemele care controlează infrastructura energetică rămân expuse unor amenințări greu de anticipat.
Avertismentele experților în domeniu vizează în special dispeceratele energetice, unde software-ul utilizat provine adesea de la furnizori terți, în afara oricărui control strategic național. Într-un astfel de context, avertizează analistul Albert Soare, un atac informatic bine calibrat ar putea avea efecte în cascadă, ducând la întreruperi masive de electricitate la nivel regional. Din perspectiva sa, lipsa unei politici digitale comune în Uniunea Europeană lasă statele membre într-o poziție de vulnerabilitate structurală.
Oficialii de la București resping însă scenariile pesimiste. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis că sistemul energetic național funcționează în parametri normali, în pofida incidentelor care au afectat recent rețelele din vestul Europei. Potrivit acestuia, România nu doar că își acoperă integral consumul intern, ci exportă zilnic sute de megawați în rețelele vecinilor, iar monitorizarea este permanentă.
Europa are o rețea fragilă iar România nu poate rămâne izolată
Cu toate acestea, vocea experților din domeniu cere mai mult decât declarații liniștitoare. Într-o Europă marcată de un șir tot mai lung de incidente de amploare, devine clar că securitatea energetică nu mai poate fi separată de cea cibernetică. Specialiștii solicită un plan coerent, care să includă investiții masive în modernizarea rețelelor, dezvoltarea capacităților locale de producție și consolidarea protecției digitale.
Incidentul recent care a lăsat fără electricitate zeci de milioane de cetățeni din vestul Europei a fost un semnal de alarmă privind fragilitatea unui sistem bazat pe interconectare. România a fost, de această dată, ocolită de efecte directe, însă specialiștii atrag atenția că această excepție nu trebuie confundată cu o garanție de siguranță.
