În contextul crizei energetice din Europa, România se pregătește la rândul ei de cele mai sumbre scenarii pentru la iarnă. Astfel, românii vor trebui să învețe cum să se descurce fără gaze și energie electrică pentru o perioadă de mai multe zile.
Primul exercițiu de „blackout” se va desfășura în România în municipiul Mediaș, județul Sibiu, între 18 noiembrie și 21 noiembrie. În urma acestuia urmează să fie emis și un ghid de supraviețuire pentru populație.
Mai exact, în această perioadă românii vor fi nevoiți să se descurce fără curent electric și fără gaze naturale. Astfel, românii vor învăța cum să își încălzească locuința fără sursă de căldură, cum să depoziteze și să prepare alimentele, cum să își ridice temperatura corporală, dar și lucruri despre interacțiunea socială.
Care este riscul unui „blackout” în România?
Vicepreședintele Asociației Române pentru Energie Eoliană a vorbit despre acest subiect privind posibilitatea unei pene majore de curent.
„Sigur că riscul există întotdeauna în funcție de cât de grea este iarna, cum stăm cu depozitele de gaze, cum stăm cu energia, cu producătorii, cu stocurile de cărbune și așa mai departe, cu apa din lacuri și nu în ultimul rând, debitul pe Dunăre.
Un lucru bun însă este că energia eoliană în cursul iernii este perioada în care se produce cel mai mult și atunci acest lucru va ajuta în mod sigur, nu numai sistemul energetic, dar și va crește siguranța în alimentare a consumatorilor din țară”, a spus Adrian Borotea la Antena 3.
De menționat că, România trebuie să închidă până la finalul anului două grupuri de la Turceni şi Rovinari. Pe de altă parte, ţara noastră nu va putea acoperi în această iarnă decât 7.000 de megawaţi din consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină de aproximativ 9.000 – 9.500 de megawaţi.
Uniunea Europeană se pregătește pentru două scenarii
Problema energiei este valabilă pentru toată Uniunea Europeană, care s-ar putea confrunta cu pene de curent în această iarnă, în contextul crizei energetice pe fondul războiului din Ucraina. Așadar și la Bruxelles se fac pregătiri pentru cele mai grave scenarii.
Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, are în vedere două scenarii diferite. În primul rând, că „unul sau un număr mic de state membre” vor fi afectate „de un incident minor, cum ar fi o pană de curent”, caz în care alte țări ale UE ar putea să le sprijine și să le livreze generatoare de energie „așa cum se întâmplă în timpul dezastrelor naturale”, a declarat Lenarcic.
În al doilea rând, „un număr mare de țări” ar putea fi afectate, caz în care rezerva strategică a UE ar fi folosită pentru a satisface cererile.
În caz de urgență, măsurile UE vor fi luate rapid, a precizat el, explicând că UE se pregătește, în general, pentru o iarnă de crize. De la experiența pandemiei de coronavirus, Bruxelles-ul a încercat să „anticipeze crizele” și să evite să reacționeze doar în caz de urgență, a mai precizat comisarul.