Excesul de energie solară a provocat un blackout
Spania și Portugalia au fost afectate de o pană majoră de curent provocată de un surplus de energie solară injectat în rețea — un eveniment fără precedent în Europa Occidentală. În jurul prânzului, întreaga rețea electrică iberică a colapsat în urma unui șoc de supraproducție care a destabilizat grav sistemul de distribuție. Unda de șoc s-a extins până în sudul Franței, într-un efect de domino ce ridică semne de întrebare serioase privind viabilitatea rețelelor bazate pe surse regenerabile, în lipsa unor soluții tehnice solide de echilibrare.
Profesorul universitar și deputatul AUR, Silviu Gurlui, a publicat pe Facebook o analiză privind blackout-ul național din Spania, cauzat de supraproducția de energie solară. În postarea sa, Gurlui a explicat că injectarea simultană a peste 20 de gigawați de energie solară în rețea a destabilizat sistemul electric, ducând la o reacție în lanț care a afectat nu doar Spania, ci și sudul Franței. El a subliniat că acest incident evidențiază vulnerabilitățile rețelelor electrice moderne în fața tranziției către surse regenerabile, în special în absența unor sisteme adecvate de stocare și stabilizare a energiei.
Gurlui a avertizat că, fără investiții în infrastructuri precum baterii industriale și hidrocentrale reversibile, alte țări europene, inclusiv România, ar putea fi expuse unor riscuri similare. El a concluzionat că tranziția energetică necesită nu doar adoptarea surselor regenerabile, ci și o planificare tehnică riguroasă pentru a asigura stabilitatea și siguranța sistemelor energetice.
O dimineață însorită, un sistem copleșit
La ora 11:03, în plină zi senină, panourile fotovoltaice din Spania au înregistrat un record istoric: peste 20 de gigawați de energie solară injectați simultan în rețea. În orice alt context, această performanță ar fi fost salutată ca o victorie a tranziției verzi. În realitate, a fost începutul unui dezastru tehnic.
Sistemele electrice funcționează într-un echilibru precar între producție și consum. Frecvența rețelei — menținută la 50 Hz în Europa — este un indicator esențial al acestei stabilități. Orice abatere semnificativă poate declanșa protecții automate și opriri în cascadă. Exact asta s-a întâmplat.
Când prea multă energie solară devine periculoasă
Energia solară, spre deosebire de cea produsă de turbine mecanice, nu oferă inerție sistemului. În mod normal, centralele convenționale (pe gaz, hidro, nuclear) mențin stabilitatea frecvenței prin masa rotativă a turbinelor. Însă astăzi, cererea scăzută din rețea — acoperită aproape integral de fotovoltaice — a redus drastic sarcina turbinelor convenționale.
Dar acestea nu pot fi oprite instantaneu. Antrenate mecanic de fluxul de apă sau gaz, turbinele au început să accelereze în gol, trimițând în rețea și mai multă energie — exact când nu era nevoie. Rezultatul: frecvența a urcat rapid peste pragul critic de 50,5 Hz, atingând în unele puncte 51 Hz.
În acest punct, sistemele automate de protecție au început să acționeze. Inițial, prin decuplarea unor secțiuni de rețea. Apoi, pe măsură ce dezechilibrul s-a amplificat, au fost scoase din funcțiune inclusiv centrale mari. O reacție în lanț care a culminat cu prăbușirea generalizată a sistemului energetic iberic.
Alimentarea cu electricitate a fost întreruptă pe aproape întreg teritoriul Spaniei și Portugaliei
În decurs de 15 minute, alimentarea cu electricitate a fost întreruptă pe aproape întreg teritoriul Spaniei și Portugaliei. În sudul Franței, mai multe departamente au raportat căderi de tensiune și opriri ale infrastructurii critice. Trenuri s-au blocat pe șine, semafoarele s-au stins, iar în marile orașe zeci de mii de oameni au rămas captivi în lifturi, metrou sau centre comerciale.
Guvernul spaniol a convocat de urgență un comitet interministerial pentru crize energetice, în timp ce operatorii rețelei lucrează la restabilirea treptată a sistemului. Potrivit companiei Red Eléctrica, echilibrul rețelei a fost restabilit abia după ora 15:30, însă reluarea alimentării în toate regiunile va mai dura.
Semnal de alarmă pentru viitorul în domeniul energiei solare
Evenimentul de astăzi nu este doar o pană de curent — este un semnal de alarmă pentru viitorul energetic al Europei. Deși tranziția către surse regenerabile este esențială, integrarea acestora într-un sistem conceput pentru surse convenționale presupune provocări tehnice majore.
Invertoarele inteligente și bateriile cu răspuns rapid pot compensa variații moderate de frecvență. Însă, în fața unor șocuri de amploarea celui de azi — 20 GW injectați într-un interval scurt — aceste sisteme sunt depășite. Fără suficiente capacități de stocare, fără hidrocentrale reversibile masive și fără interconectări rapide cu rețele vecine, rețelele verzi rămân vulnerabile la astfel de episoade.
Colapsul oferă o imagine îngrijorătoare a unei lumi
Colapsul oferă o imagine tulburătoare a unei lumi în care producția de energie devine din ce în ce mai volatilă. România, la rândul său, investește masiv în surse regenerabile, însă fără baterii industriale și infrastructură de export consolidată, se poate confrunta cu probleme similare.
Este un memento tehnologic că, într-un sistem energetic modern, progresul nu poate fi susținut fără redundanță, flexibilitate și planificare riguroasă. Soarele poate fi o sursă de viață, dar, necontrolat, poate aduce întuneric.
