Blanculescu a declarat ca i se pare "inadmisibil" ca la o cifra de afaceri totala de 80 miliarde dolari, companiile private sa decalare un profit brut de doar 6,6%. "Sunt absolut sigur ca valoarea corecta medie a profitului este intre 10 si 15% si ca profitul a fost lucrat prin cheltuieli nejustificate", continua sa sustina Blanculescu.El crede ca principala sursa de evaziune fiscala sunt companiile provenite din paradisuri fiscale (offshore) si zone libere de taxe. La fel de maligna este si pro
Blanculescu a declarat ca i se pare „inadmisibil” ca la o cifra de afaceri totala de 80 miliarde dolari, companiile private sa decalare un profit brut de doar 6,6%. „Sunt absolut sigur ca valoarea corecta medie a profitului este intre 10 si 15% si ca profitul a fost lucrat prin cheltuieli nejustificate”, continua sa sustina Blanculescu.El crede ca principala sursa de evaziune fiscala sunt companiile provenite din paradisuri fiscale (offshore) si zone libere de taxe. La fel de maligna este si problema legata de spalarea de bani proveniti din droguri si alte afaceri ilegale. Din nou, firmele offshore sunt primele suspectate pe lista ministrului Blanculescu. „In momentul acesta, in Romania exista companii care provin din 53 de locatii de tip offshore si noua libere de taxe”, spune Blanculescu. Problema ar fi ca actualul proiect de ordonanta pentru „prevenirea, descoperirea, combaterea si sanctionarea fraudei fiscale” este extrem de ambiguu si amesteca mai multe aspecte care ar trebui definite separat.”Evaziunea fiscala si spalarea de bani sunt doua lucruri complet diferite si trebuie tratate ca atare. Din cate am observat eu, nu se specifica in mod clar ce se intelege prin evaziune fiscala”, spune Gabriel Biris, partener asociat la Haarmann, Hemmelrath. Blanculescu explica insa ca are de gand sa se lupte cu spalarile de bani „negri” (activitate evaluata pentru perioada 2000-2003 la circa 2,5 miliarde euro), printr-un control la sange al firmelor offshore. Asta inseamna ca orice entitate juridica infiintata in paradisuri fiscale va trebui sa primeasca un aviz de la Ministerul de Interne, inainte de a merge la Registrul Comertului. „Avizul va fi acordat in termen de 20 de zile, perioada in care vom verifica daca respectiva companie a comis ilegalitati pe plan international”, spune Blanculescu. Pentru companiile deja existente, prevederile noului act normativ nu se aplica retroactiv. „Eu chiar ii rog sa verifice cu atentie toate activitatile noastre. Grupul este inregistrat intr-adevar in Cipru, dar acolo am deschis un birou unde avem zece angajati”, spune Radu Merica, directorul general al holdingului tiriac.Pe de alta parte, Blanculescu este convins ca firmele offshore sunt principala sursa de neplata corecta a impozitului pe profit. El se refera in primul rand la exportul profitului prin metoda subfacturarii sau supraevaluarii contractelor realizate prin intermediari care, in general, provin din paradisuri fiscale. In acest fel profitul se impoziteaza in zone unde procentajul este mult mai mic (10% in Cipru, comparativ cu 25% in Romania)”. Gabriel Biris afirma ca „structuri de planificare fiscala exista peste tot in lume” si ca, mai degraba, Blanculescu ar trebui sa verifice cu atentie locurile unde se abuzeaza de lege. „Nu cred ca suprafacturarea importurilor poate fi considerata evaziune fiscala, atata timp cat nu exista un nivel de referinta. La ce pret ne raportam atunci cand acuzam pe cineva ca a subfacturat un export?”, spune Biris.Blanculescu recunoaste ca aceste chestiuni nu sunt tocmai clare, motiv pentru care va incerca sa propuna o lista de tarife minime si maxime. „Atunci cand la nivel european adaosul comercial la exportul de rulmenti este de 20%, iar din Romania se exporta in Turcia cu doar 5%, incepi sa-ti pui o serie de intrebari. Cu atat mai mult cu cat descoperi ca pe traseul exportului a aparut un intermediar cu sediul in Cipru, care a mai adaugat 15% la pretul initial”, spune Blanculescu. Chestiuni precum limitarea cheltuielilor justificate prin contracte de consultanta pot fi controlate usor printr-o prevedere de limitare stricta a acestora. „Sunt companii care lucreaza in holding extern, motiv pentru care controleaza foarte usor costurile de productie, de export si de import”, mai afirma Blanculescu. Reprezentantul unei companii multinationale spune insa ca ministrul controlului „bate campii”. „Aceste practici sunt cat se poate de legale si utilizate in toata lumea. Hai sa fim seriosi cu moralitatea in afaceri!”, spune sursa citata. Sunt din nou puse pe masa schemele de planificare fiscala pe care le are in vedere orice firma serioasa. „Ar fi absurd ca cineva sa gandeasca altfel decat in interes propriu, atata timp cat exista portite legale”. Blanculescu mai spune ca are de gand sa-i aduca la suprafata pe „indivizii care nu semneaza niciodata actele, stand in spatele directorului. Ma refer aici la elementul de complicitate dintre actionar si administrator”, mai spune Blanculescu. „Pe cine sa sanctionezi? Raspunderea penala este pentru persoane fizice, nu juridice. De spalare de bani nu poate fi acuzata o companie!”, replica Laszlo Kiss, directorul pe Romania al Laveco International.In momentul de fata, un lucru este cert: Blanculescu se lupta cu morile de vant. Controlul profitului nu are nici o legatura cu forma juridica a companiei. Fie ca e SRL, fie ca e offshore, daca l-ai prins, il arzi. si asta tine de capacitatea de a scoate lucrurile la lumina. Intrebarea care se ridica este daca domnul Blanculescu va face asta.
Paradisurile fiscale, controversate la nivel mondial
· Din datele FMI, 7.000 de miliarde de dolari in active financiare de diferite categorii sunt detinute de companii offshore
· Oficialii in domeniul fiscal din SUA, Germania, Franta s-au intalnit de curand cu reprezentantii a sapte zone offshore pentru a discuta problema cresterii transparentei si a cooperarii.
· Se estimeaza ca SUA pierd anual intre 54 si 70 de miliarde de dolari la buget din scutirile fiscale. Unul din candidatii la alegerile pentru presedintia SUA promite ca de indata ce va castiga, va elimina facilitatile din Bermude.
· OECD face de cativa ani presiuni pentru ca zonele offshore sa devina mai transparente. Numai cinci din 30 au cedat acestor presiuni.
· Regiunile care au devenit mai transparente se considera discriminate fata de celelalte. Printre cele care nu au facut concesii, se numara Elvetia si statul american Delaware. Reprezentantii unor zone offshore insista ca regulile sa se aplice tuturor in mod egal.
· Teoretic, sustin specialistii, orice companie poate avea ca actionar principal o firma offshore. Printr-o gaselnita de evitare a legislatiei, o firma poate fi inregistrata in acte cu sediul intr-o anumita tara, dar actionarul sau principal sa se situeze intr-un paradis fiscal.