Grupul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI), cel mai mare investitor imobiliar din România după valoarea activelor, se confruntă cu o perioadă de blocaj în obţinerea autorizaţiilor necesare amenajării interioare a proiectului de birouri pe care l-a construit lângă clădirea Guvernului României. Din această cauză, investitorul pierde milioane de euro.
NEPI a preluat proprietatea vilei din Piaţa Victoriei, ce a aparţinut fostului guvernator al Băncii Naţionale Mihai Oromolu, în contul unei datorii pe care Avrig 35, grup imobiliar fondat de Alexander Hergan, o avea la sud-africani. Terenul de circa 4.500 mp şi vila avariată puternic de un incendiu în februarie 2009 au fost transformate într-un proiect de birouri a cărui dezvoltare a costat circa 34,9 mil. euro.
Suprafaţa de 7.900 mp rezultată din acest proiect ar trebui să aducă proprietarului venituri anuale de 2,7 mil. euro din închiriere, însă cu fiecare lună care trece fără clienţi, compania marchează pierderi.
„Dacă mâine am avea clădirea gata, ar fi ocupată integral, dar nu putem semna contracte de închiriere. Acum nu putem estima termenul de livrare din cauza întârzierilor de autorizare pentru compartimentările interioare. Sunt milioane de euro pierdute din chirii neîncasate şi impozite la primărie“, spune Alex Morar, CEO-ul NEPI.
Situaţia blocajului administrativ a mai fost evidenţiată şi de alte companii în ultima perioadă.
„Dezvoltatorii se confruntă cu deosebit de multă birocraţie şi, în urma eforturilor anticorupţie, cu un aparat administrativ şchiop şi panicat, care nu se mai mişcă nici atunci când totul este perfect legal. Mai mult, după alegerile locale, abia recent au început să se normalizeze timpii de aşteptare pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie“, declara recent Maria Florea, Head of Office Agency în cadrul JLL România, într-un comentariu transmis revistei Capital.
Ea mai spune că sunt clădiri funcţionale şi companii care închiriază spaţii în ele care întâmpină probleme mari în obţinerea autorizaţiilor de funcţionare. Această situaţie îngreunează instalarea lor şi pot opri proiecte care creează locuri de muncă pentru mii de oameni.
„Pot descuraja alţi investitori să vină în România. Multe dintre aceste companii, în general de IT, au reguli interne de securitate mult mai drastice decât legile noastre şi au obligaţia să le aplice în toate birurile lor din lume. În Romînia, însă, nu îşi obţin autorizaţiile de funcţionare din cauza unor blocaje inexplicabile în sistemul administrativ“, arată Maria Florea.