Şase din cele opt rafinării din Franţa erau afectate marţi de o mişcare de protest care a început luni şi a perturbat aprovizionarea benzinăriilor. Două din principalele porturi franceze, Marseille (sud) şi Le Havre (nord), par gata să se alăture protestelor, iar dacă personalul terminalului petrolier din Le Havre (pe unde trec 40% din importurile franceze) vor opri lucrul, "în cinci sau şase zile nu va mai fi carburant pe aeroporturile pariziene", a avertizat primarul oraşului Edouard Philippe, citat de Agerpres. 

În ceea ce priveşte sectorul transporturilor, 15% din zboruri ar urma să fie anulate joi de pe aeroportul parizian Orly, iar sindicatele din aviaţia civilă ameninţă cu încetarea lucrului în perioada 3-5 iunie. La rândul lor, conductorii de metrou şi lucrătorii din căile ferate ar putea să intre şi ei în grevă. 

Toate acestea formează un scenariu de coşmar pentru guvernul de la Paris, care se aşteaptă va Franţa să găzduiască aproape şapte milioane de vizitatori din data de 10 iunie când va începe Campionatul European de Fotbal 2016. 

Potrivit sursei citate, la două luni şi jumătate după lansarea reformei dreptului muncii, pe care intenţionează să o continue, preşedintele francez François Hollande a denunţat marţi blocarea instalaţiilor petroliere ca "o strategie susţinută de o minoritate". "Este exclus ca Franţa să se găsească într-o situaţie de penurie, de blocaj, ca economia noastră să fie blocată", a declarat la rândul său premierul Manuel Valls. 

În replică, secretarul general al CGT, Philippe Martinez, susţine că primul ministru joacă un joc periculos prin încercarea de a opune CGT-ul cetăţenilor. "Dacă guvernul nu îşi va retrage proiectul, mobilizarea va continua şi se va extinde", a avertizat Philippe Martinez. 

Cu toate acestea, premierul Manuel Valls a afirmat că reforma dreptului muncii, adoptată de Adunarea naţională săptămâna trecută, va merge până la capăt, în pofida faptului că este contestată de sindicate. Actul legislativ intenţiona să reformeze piaţa muncii într-o ţară în care rata şomajului se apropie de 10%, însă criticii estimează că actul normativ nu va face decât să crească precaritatea salariilor. 

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a declarat surprins de amploarea protestelor, apreciind că reforma dreptului muncii este cel mai mic lucru care ar trebui făcut în Franţa. "Nu îndrăznesc să îmi închipui care ar fi fost reacţia în stradă dacă ţara voastră ar fi trebuit să aplice reforme precum cele care au fost cerute grecilor" a subliniat Jean-Claude Juncker.