"Oricine poate avea, cu siguranţă, îngrijorări justificate privind înclinaţia Bulgariei şi României faţă de statul de drept sau determinarea autorităţilor din aceste ţări în lupta împotriva corupţiei. Şi poate fi de asemenea adevărat că aceste îngrijorări existau deja când cele două state au primit perspectiva aderării la Schengen (şi li s-a cerut să facă investiţii mari în infrastructura de securitate). Promisiunea goală a unei noi analize la sfârşitul anului este la fel de lipsită de onestitate ca a spune că Bulgaria şi România vor lua vreo măsură decisivă în lunile rămase care să le permită să elimine actualele îngrijorări", scrie Suddeutsche Zeitung.
"Bineînţeles, există o diferenţă majoră, decisivă. O dată importantă va fi trecut până la sfârşitul anului: mai exact alegerile naţionale din Germania. Iar asta arată adevăratul motiv din spatele blocadei. Pentru că, indiferent de ce se discută despre graniţe şi securitatea acestora, când Friedrich (n.r. – Hans-Peter Friedrich, ministrul german de interne) spune Schengen, se referă de fapt la libertatea de mişcare (în UE), chiar dacă îi place să spună că una nu are nicio legătură cu cealaltă", mai notează publicaţia citată.

Suddeutsche Zeitung scrie de asemenea că, pentru Friedrich, "nu este vorba de securitatea graniţei sau abilitatea de a călători fără paşaport. Friedrich a vorbit despre această chestiune într-un fel care face ca publicul larg să traseze o legătură între Schengen şi problema migraţiei sărăciei. Acest lucru este lipsit de gust în lumina migraţiei săraciei din ţările în criză din sudul Europei. Ministrul se plânge când aude ce beneficii sociale poate primi o familie de patru persoane, deşi nu menţionează faptul că nu este uşor pentru cetăţenii UE să primească măcar acces la sistemul social german".

"Friedrich întreţine sentimentul anti-imigraţie, chiar dacă guvernul german încearcă în mod activ să atragă în Germania cele mai educate persoane din ţările lovite de crize", precizează publicaţia.

Berliner Zeitung se întreabă: "Foloseşte deja ministrul german de interne Friedrich temerile privind imigraţia sărăciei şi mafia ca instrument în campania sa electorală? Acest lucru nu poate fi exclus. Însă Germania nu este singură. Olanda şi Franţa, unde recent au fost alese guverne social-democrate de centru-stânga, completează registrul celor care s-au opus".

"Însă acest lucru nu face ca argumente false să devină corecte. Bulgarii şi românii sunt de asemenea supuşi controalelor de paşapoarte când vin în Germania. Da, printre ei sunt persoane care cerşesc, fură sau lucrează ca prostituate. Însă aceştia nu sunt majoritatea. 80% caută locuri de muncă legitime. 20% au calificări înalte. Sunt orice altceva decât profitori care încearcă să abuzeze de statul asistenţă din Germania, aşa cum îi portretizează unii", scrie Berliner Zeitung.

"Se poate cu siguranţă dezbate dacă a fost corect sau nu ca Bulgaria şi România să fie acceptate în UE. Însă acum sunt o parte din aceasta, chiar dacă nu au acelaşi nivel al statului de drept. A le întârzia accesul la Schengen pare să fie o încercare de a pune presiune asupra ambelor ţări, însă nu va ajuta prea mult. În România, sunt oameni care spun deja că pot trăi şi fără Schengen. Cu alte cuvinte, acest lucru nu poate fi mai mult decât o chestiune de campanie pentru Friedrich", precizează publicaţia citată.

Die Tageszeitung notează la rândul său că "motivele amânării aderării (n.r. – Bulgariei şi României la Schengen) ar putea avea o puternică legătură cu viitoarele alegeri naţionale din Germania. Până la urmă, guvernul poate avea succes dacă se prezintă ca un apărător al locurilor de muncă germane care acţionează activ împotriva unui val de imigraţie din săracele state România şi Bulgaria. În aceste zile, închiderea frontierei este o cale mai sigură de a-ţi asigura voturi decât graniţele deschise şi libertatea de mişcare. Prin aceste acţiuni, ministrul de interne alimentează temerile. Este extrem de regretabil că nimeni de la Bruxelles nu îl pune la punct".

"În loc să se dezonoreze cu un vot public asupra acestei chestiuni, cei 27 de miniştri din UE au amânat în schimb de tot o decizie. Opinia este aparent aceea că a nu vota deloc este mai bine decât un vot în care fiecare ar trebui să-şi arate adevărata faţă, iar diviziunea între statele membre ale UE ar deveni clară. Este acesta tipul de democraţie de care UE are atât de mare nevoie?", adaugă Die Tageszeitung.
Sursa: Agerpres