Bomba din noua lege a pensiilor
Noua lege a pensiilor. Blocul Național Sindical (BNS) a organizat miercuri o conferință de presă pentru a aduce în atenție proiectul de Lege privind reforma sistemului public de pensii, recent adoptat de Guvernul României.
În cadrul acestei conferințe, au fost evidențiate principalele probleme anticipate ale proiectului și s-au prezentat soluții pentru a remedia posibilele erori. Milioane de români sunt așteptați să fie afectați direct de această reformă.
Impactul negativ al legii pensiilor
Dumitru Costin, președintele BNS, a exprimat îngrijorarea față de impactul negativ al legii asupra salariaților activi.
Conform declarațiilor sale, proiectul de lege pare să sancționeze această categorie de lucrători, în timp ce beneficiile par să se îndrepte doar către pensionarii aflați deja în plată.
El a subliniat că există incertitudini semnificative în implementarea legii și că BNS va sesiza Comisia Europeană în România cu privire la aceste aspecte.
Comisarul european pentru muncă a fost deja informat cu privire la preocupările sindicatului.
”Este o lege care îi sancționează pe salariații activi. Vom sesiza Comisia Europeană în România asupra incertitudinilor pe care le aduce această lege. Am sesizat deja comisarul european pentru muncă! Singurii care beneficiază, pe termen scurt, de acest proiect sunt actualii pensionari aflați în plată. Nu pare să fie soluția pe care o așteptau lucrătorii din România! Pregătiți-vă că în 2030 va fi crescută din nou vârsta de pensionare așa cum arată lucrurile, odată cu adoptarea proiectului”, spune Dumitru Costin.
Angajații, principalii contribuitori la pensie
Remarcabil este faptul că, începând cu 2018, contribuțiile angajaților au devenit factorul principal de finanțare al sistemului public de pensii. Această schimbare semnificativă a fost implementată sub coordonarea Guvernului de atunci.
O situație similară nu poate fi observată în niciun alt stat membru al Uniunii Europene, unde asigurații contribuie cu mai mult de 40% din totalul contribuțiilor pentru finanțarea sistemului. În România, această cifră atinge un procent remarcabil de 67%.
România nu-și permite dublarea pensiilor
Deși există dorința și nevoia de reforme, spațiul fiscal limitat și complexitatea situației financiare a țării impun anumite decizii.
Este evident că o dublare a pensiilor necesită decizii dificile și măsuri coerente. Ele trebuie să asigure echilibrul financiar pe termen lung.
Deși există declarații politice optimiste, Guvernul este conștient că majorarea pensiilor într-un sistem deja dezechilibrat necesită măsuri corective simultane. Astfel, se va evita colapsul financiar.
BNS mai spune în analiză că Legea 127/2019, care trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024 și care prevedea mecanismul actual de calcul al pensiilor, a fost amânată cu încă 9 luni până în septembrie 2023.
”Asistam la o piese de teatru bine jucata de cele 2 partide aflate la guvernare ce se termina frumos cu anuntul public ca ambele partide sustin cresterea pensiilor, vorbim sigur de pensiile aflate in plata pentru ca despre viitorii pensionari nu vorbeste nimeni”, se arată în analiza efectuată de BNS.
