partide muncitoresti. Multe dintre acestea s-au nascut la initiativa organizatiilor sindicale ce au simtit nevoia sa intervina direct in procesul legislativ. Un secol mai tarziu, in Romania a aparut prima formatiune politica avand la baza initiativa sindicatelor – Conventia Solidaritatii Sociale. A participat la alegerile din 1992, dar rezultatul a fost dezastruos, ceea ce a dus la abandonarea proiectului.Un deceniu mai tarziu, ideea a reaparut. Conform liderilor Blocului National Sindical (BNS), nu este exclusa crearea unei formatiuni politice noi, care sa reprezinte interesele sindicalistilor. „De fapt, noi am discutat, in cadrul congresului disputat de curand, patru variante de actiune pentru urmatoarea perioada”, explica vicepresedintele BNS, Matei Bratianu.Prima ar fi continuarea activitatii ca organizatie independenta politic. A doua ar insemna incheierea unui protocol cu un partid parlamentar, bazat pe sustinerea reciproca. O a treia varianta ar fi o colaborare mai stransa cu o astfel de formatiune, ceea ce ar duce, printre altele, la aparitia unor candidati sindicali pe listele partidului cu pricina. Nu mai putin importanta, cea de-a patra directie pe care ar putea-o apuca BNS este implicarea directa in politica.Acest lucru ar putea sa se petreaca fie prin infiintarea unui partid nou, fie prin preluarea unuia deja existent, care sa accepte sa-si subordoneze politica celei promovate de BNS. „Una dintre formatiunile pe care le avem in vedere este Partidul Social Democrat Constantin Titel Petrescu”, spune Bratianu. Voci din arena politica afirma, insa, ca si alte formatiuni mici, dar care au reusit sa se reinscrie la tribunal in aceasta vara, sunt vizate. Printre acestea, Partidul Noua Democratie. Bratianu a mai lasat sa se inteleaga ca formula „absorbtiei” unui partid deja existent este preferata, pentru ca scurtcircuiteaza procedura destul de indelungata a inregistrarii la tribunal. La randul sau, Dumitru Costin, presedintele BNS, a parut destul de incantat de idee. „Bineinteles ca, in cazul infiintarii acestui partid, doctrina va fi social-democrata, iar programul va fi axat pe programul actual al BNS”, a spus el in cadrul congresului confederal.O decizie finala va fi insa luata la mijlocul lui decembrie, cand se vor cunoaste rezultatele „referendumului” intern ce are loc in aceste zile in randul membrilor Blocului. Din ce se stie pana la aceasta ora, multi dintre cei intrebati par a fi de acord cu implicarea in politica sub aceasta forma.Desi deocamdata in stare de proiect, aparitia unui partid paralel cu organizatiile sindicale a starnit deja reactii. Au fost luate in discutie atat posibilitatea (negata vehement de liderii BNS) ca cei 500.000 de membri ai confederatiei sa devina automat si membri de partid, cat si cea a utilizarii finantelor si infrastructurii sindicale pentru noua organizatie.In mesajul transmis congresului confederal, presedintele Ion Iliescu a lasat sa se inteleaga ca nu e de acord cu initiativa. „Consider ca miscarea sindicala are un potential suficient de puternic pentru ca interesele proprii sa fie aparate (…) de pe aceste pozitii strict sindicale, fara interferenta cu politicul”, a precizat seful statului.Nu la fel de categoric a fost premierul Adrian Nastase, care a apreciat ca „implicarea sindicatelor poate sa vizeze si problemele politice”. Atitudinea sa a fost interpretata de unii ca o noua dovada ca primul-ministru vrea sa-si creeze o formatiune politica de rezerva.Senatorul PSD Simona Marinescu spune ca „sindicatele din Romania au fost in general mai institutionalizate ca partidele. Sunt foarte multi si sunt foarte antrenati, asa ca nu i-as ignora”. Emil Boc, presedintele executiv al PD, celalalt partid social-democrat important, crede, insa, ca e foarte greu pentru un partid politic nou-infiintat sa mai castige teren pe scena politica din Romania. Nici presedintele Pro Democratia, Cristian Parvulescu, nu le da sanse prea mari. „Gradul de sindicalizare in Romania nu e destul de crescut, asa ca nu cred ca in 2004 ar putea pune probleme partidelor deja traditionale. E posibil sa fie doar o forma de presiune”, spune el. Sunt si voci care apreciaza ca initiativa ar putea „trezi” clasa politica, in timp ce altii considera ca un astfel de partid poate deveni puternic pe baza influentei, mai mult sau mai putin legale, pe care unii lideri de sindicat o exercita asupra patronilor. Cristian Parvan, directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, are insa o rezolvare pentru astfel de situatii: „Trebuie sa fie constienti ca oamenii de afaceri au posibilitatea sa-si reduca afacerea pana la inchidere, in cazul in care sunt supusi unor presiuni injuste”.Nu la fel de simpla va fi insa lupta cu numerosii sindicalisti afiliati la BNS din industria grea si sectorul energetic de stat. Aceste domenii ar urma sa fie supuse in curand unor restructurari majore, iar un partid cu baze si obiective sindicale, ajuns eventual si in Parlament, ar putea constitui o piedica deloc de neglijat.De altfel, dublate si pe plan politic, toate actiunile antireforma ale sindicatelor ar avea, cu siguranta, mai multe sanse de reusita. Ceea ce ii face pe unii sa se gandeasca mai serios la initiativa BNS.
· Peste 500.000 de membri, conform declaratiilor liderilor Blocul National Sindical. Cifra reprezinta circa 12% din numarul total al membrilor de sindicat;
· 90% din membrii BNS nu fac parte din nici un partid;
· 29.743 de membri avea, in momentul depunerii dosarului de reinscriere, PSD Constantin Titel Petrescu, si 31.041 de membri Partidul Noua Democratie, doua din formatiunile avute in vedere de BNS;
· 0,32% este procentul obtinut de Conventia Solidaritatii Sociale la alegerile parlamentare din 1992.