Potrivit acestei analize, care utilizează datele furnizate de Agenţia pentru Informaţii din Energie a Statelor Unite ale Americii pentru 10 state europene, în topul statelor membre UE este Suedia, ale cărei rezerve de gaze de şist sunt suficiente pentru a-i asigura consumul intern timp de 250 de ani, urmată de Polonia, Bulgaria, Franţa şi Spania. Însă unele din statele europene, precum Franţa şi Bulgaria, au interzis extracţia gazelor de şist iar altele precum Olanda şi Germania au introdus moratorii.

Cele 28 de state membre UE, care depind de Rusia pentru o treime din necesarul lor de gaze naturale, discută în prezent modalităţi de diversificare a surselor de aprovizionare pe fondul ameninţărilor Rusiei că va opri livrările către Ucraina. În timp ce statele UE discută despre efectele tehnologiei asupra mediului înconjurător, SUA au utilizat fracturarea hidraulică pentru a deveni cel mai mare producător mondial de gaze naturale.

'Exploatarea efectivă a acestor active ar putea creşte în mod semnificativ securitatea energetică a Europei', a declarat Zhenbo Hou, analist la Overseas Development Institute. 'Este posibil să vedem conflictul din Ucraina ca un catalizator pentru progresul fracturării hidraulice în Europa însă eu cred în continuare că şansele sunt mici', a adăugat analistul.

Până acum organizaţiile de protecţie a mediului au putut să pună capăt eforturilor de extindere a fracturării hidraulice, tehnologie care eliberează gazul din subsol prin injectarea unui amestec de apă şi substanţe chimice.

În România, compania Chevron a început luna aceasta activităţile de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Siliştea, comuna Pungeşti, din judeţul Vaslui. Reprezentanţii companiei petroliere afirmă că Chevron va monitoriza calitatea apei înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiunilor de foraj. Rezultatele acestor teste vor fi puse la dispoziţia autorităţilor din domeniu.

La finele lunii trecute, premierul Victor Ponta declara că în România nu vor fi exploatate gaze de şist în următorii cinci ani, adăugând însă că este important ca România să-şi asigure independenţa energetică din producţie internă şi cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)

Redactori: /cbd/dea | ID: 3577735 | Data: 2014-05-20 17:30:45 | Slug: Ecox-Europa-gaze-şist

17:22 Mihai Ionescu: Sperăm să depăşim nivelul de schimburi bilaterale de 2,5 miliarde euro, prin Forumul româno-ceh

 

17:18 Nicolescu (CNIPMMR): România are cel mai redus nivel al ponderii salariaţilor din mediul privat

 

16:56 WGC: cererea mondială de aur rămâne stabilă în pofida reducerii cererii asiatice

 
Londra, 20 mai /Agerpres/ – Cererea de aur a marilor consumatori mondiali, China şi India, a înregistrat scăderi de două cifre în primul trimestru al acestui an comparativ cu nivelul record înregistrat anul trecut, însă oprirea vânzărilor fondurilor de investiţii a menţinut cererea globală la un nivel stabil, a anunţat marţi Consiliul Mondial al Aurului (WGC), transmite Reuters.

Cererea de aur din partea consumatorilor chinezi a scăzut cu 18% până la 263,2 tone, în condiţiile în care cererea chineză pentru monede şi lingouri a scăzut cu 55% în primul trimestru, compensată parţial de o creştere de 10% a cererii de aur pentru bijuterii. De asemenea, cererea de aur a consumatorilor indieni a scăzut cu un sfert până la 190,3 tone, în condiţiile în care cererea de aur pentru bijuterii a scăzut cu 9% iar cererea de aur pentru monede şi lingouri a scăzut cu 54%.

Pe ansamblu însă, consumul global de aur a rămas constant în primul trimestru la 1.074,5 tone, comparativ cu 1.077 tone în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care ieşirile nete din partea fondurilor de tip ETF s-au terminat.

'În primul trimestru al anului trecut am asistat la ieşiri de aur din partea ETF şi, pe măsură ce preţurile au scăzut, am văzut cum consumatorii din întreaga lume au intrat pe piaţă pentru a cumpăra aur' a declarat analistul WGC, Alistair Hewitt. 'Ceea ce am văzut în primul trimestru al acestui an este o piaţă puţin mai stabilă. În timp ce cererea pentru monede şi lingouri a scăzut, ieşirile de la ETF-uri s-au redus', a adăugat Alistair Hewitt.

În primele trei luni ale acestui an, WGC estimează că cererea totală de monede şi lingouri a scăzut cu o treime până la 282,5 tone. În schimb, cererea de aur pentru bijuterii a crescut cu 3% până la 570,7 tone. De asemenea, cererea de aur a băncilor centrale a scăzut cu 6% până la 122,4 tone, chiar dacă sectorul oficial a rămas un cumpărător net de au pentru al 13-lea trimestru consecutiv.

În termeni de valoare, cererea mondială de aur în primul trimestru a fost de 45 de miliarde de dolari, în scădere cu 21% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aceasta în condiţiile în care preţul mediu de vânzare al aurului a fost de 1.293 dolari pe uncie, de asemenea cu 21% mai mic decât preţul mediu din primul trimestru al anului trecut.

Potrivit WGC, pentru întregul an 2014 cererea de aur a Chinei, care anul trecut a atins nivelul record de 1.066 tone, este de aşteptat să se situeze undeva între 1.000 şi 1.100 de tone în timp ce cererea de aur a Indiei ar urma să fie între 900 şi 1.000 de tone. 

 
Sursa: Agerpres