Prima întâlnire dintre noul guvern condus de social-democratul Victor Ponta şi oficiali internaţionali, din luna aprilie, a fost dură, iar delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) a fost gata să plece acasă, susţine sursa citată. Când discuţiile au fost reluate, tonul s-a schimbat. Oficialii lui Ponta au declarat că se angajează deplin în respectarea cerinţelor FMI impuse României. Aşa cum a constatat premierul ungar Viktor Orban, populismul poate fi penalizator financiar pentru o ţară aflată la mâna pieţelor globale, comentează Champion.
România oferă un studiu de caz interesant privind faptul că FMI şi guverne-client ale sale pot părea mai mult nişte ”măcelari” mai degrabă decât nişte ”chirurgi” în mânuirea ”cuţitelor” lor de austeritate. Cei mai mulţi economişti sunt de acord că cea mai bună modalitate de a reduce deficitele nu este prin creşterea impozitelor, care afectează creşterea. Nici prin tăierea orbeşte a salariilor, forţei de muncă şi bugetelor, care tinde să distribuie durerea în mod nedrept, reduce cererea şi poate submina eficienţa instituţiilor în contextul în care personal şi programe-cheie sunt tăiate la întâmplare.
A examina însă minuţios bugetele de stat pentru a decide unde poate fi tăiată ”osânza” în mod util şi unde se poate felia carne macră, necesită timp. Acest lucru este valabil mai ales în ţări ca România şi Grecia, care au stat rău la testarea programelor guvernamentale la capitolul cost-eficienţă sau chiar la păstrarea realizărilor de bază.
De exemplu, privatizarea. România are aproximativ 1.000 de companii controlate de stat, care datorează împreună aproximativ 5% din PIB în arierate neachitate către furnizori. Este o frână semnificativă asupra economiei. Guvernul a fost de acord să le privatizeze, dar până recent nu avea un registru complet al companiilor controlate de stat şi cine le conduce. Deci, ce să vândă şi cum? Multă muncă trebuie depusă mai întâi, subliniază autorul articolului.
Deficitul bugetar a trebuit să fie redus rapid. Salariile din sectorul bugetar au fost reduse în 2010 – o frână pentru consum, într-un moment nepotrivit – dar 15% din reduceri au fost returnate în anul următor. Acest lucru a fost posibil deoarece politici de neangajare de personal simultane au redus forţa de muncă şi prin urmare factura cu salariile. Toate reducerile salariale sunt de aşteptat să fie returnate în ianuarie 2013. Salariile din sectorul bugetar au crescut rapid în ultimii ani, fapt ce l-a determinat pe Traian Băsescu să spună în 2010: ”Statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească’.
Acum, guvernul spune că speră să iasă din criză, depăşind eşecul României, prin adoptarea de reforme structurale de genul celor care au făcut din Polonia un ”star performer” în ultimul deceniu. ‘Polonia şi-a epuizat muniţia. Acum noi suntem acolo unde se afla Polonia în urmă cu şapte ani în urmă’, a declarat ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, pentru Marc Champion. ‘Suntem un guvern pro-business’, a precizat el.
Oamenii de afaceri cu care a vorbit Champion în capitala României au fost sceptici că Ponta ar putea face acest lucru -, dar ideea este corectă, au spus ei. Dacă guvernul va fi în stare să se concentreze mai puţin pe chestiunile de ordin politic, dacă va simplifica sistemul fiscal şi dacă va implementa toate reformele structurale necesare pentru a reuşi să ridice ratingul României, de pe poziţia 72, în indexul anual al Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, Doing Business 2012, atunci România poate deveni un nou centru de putere regional.
Însă, pe fondul acestor dispute politice, apare un mare semn de întrebare dacă acest lucru se va întâmpla, notează în final semnatarul articolului.
