În primul rând, toate cele trei rapoarte confirmă faptul că în 2017 creșterea economică a fost una dintre cele mai mari din UE: a fost de 2,8 ori mai mare decât media înregistrată în zona euro și în UE. Este o creștere substanțială, obținută de puține economii pe parcursul unui ciclu economic și pe care o întâlnim o dată la zece ani. Practic, în anul 2017, s-a atins maximul ultimilor zece ani atât în UE cât și în România, fiind maximul unui ciclu economic. Important de remarcat este faptul că după un an 2016 dezastruos din punct de vedere al investițiilor, în care formarea brută de capital a scăzut cu 2% și a avut o contribuție negativă la creșterea economică de -0.5 pp, în anul 2017 această și-a revenit, înregistrând o creștere substanțială, de 4,7%, și o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului de 1,1 pp.

Raportul Global Economic Prospects realizat de Banca Mondială și  publicat în această luna a îmbunătățit estimările de creștere a economiei României atât pentru 2018 cât și pentru următorii doi ani.

Astfel, Banca Mondială, față de prognoza realizată în ianuarie 2018 când estima o creștere economică de 4,5% pentru economia românească, în luna iunie a îmbunătățit estimarea, cu mai mult de jumătate de punct procentual și anticipează o creștere de peste 5% în anul 2018. Mai mult, această îmbunătățire a estimărilor vine chiar dacă în primul trimestru economia românească a crescut doar cu 4,2% fiind totuși a cincea cea mai mare creștere economică din UE după Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7) și Cehia (4,5%). De asemenea, în primul trimestru 2018 economia românească a crescut cu aproape 1,75 ori mai mult față de media UE (2,4%). Trebuie menționat că, față de trimestrul anterior (trim. 4 2017), creșterea economică în primul trimestru 2018 a fost zero, ceea ce unii economiști interpretează eronat ca fiind o slabă performanță, fără să țină cont că a fost totuși a cincea cea mai mare creștere din UE față de același trimestru al anului anterior și uită să spună că economia a stagnat la nivelul celui mai bun trimestru (trim. 4 2017) din ultimii zece ani. Ar fi bine că economia românească să stagneze la o creștere de peste 4%. Din punct de vedere al structurii creșterii economice, cel mai important aspect constă în faptul că formarea brută de capital fix (investițiile din PIB) a crescut cu 4% în primul trimestru și a avut o contribuție de 0,8 pp la creșterea economică.

 

 

În același raport, Banca Mondială a îmbunătățit și perspectivele de creștere economică pentru anul 2019 la 4,5%, adică cu 0.4 pp mai mult față de estimarea din ianuarie și la 4,1% în 2020, ceea ce înseamnă mai mult de 0,6 pp față de ultima estimare din ianuarie.

O altă instituție financiară de renume, Fondul Monetar Internațional, în raportul „World Economic Outlook” privind perspectivele economiei globale, a revizuit în creștere, de la 4,4% la 5,1%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an. Din punct de vedere al evoluției economiei europene, raportul FMI consemnează faptul că România și Malta vor înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, cu aproape de două ori mai mare decât media UE. Mai mult, menținerea unui decalaj consistent între creșterea economică a României și creșterea economică medie din UE ne va permite să reducem în continuare decalajele de dezvoltare față de media europeană. Astfel, putem să reducem decalajele dintre veniturile românilor și celelalte venituri din Uniunea Europeană iar puterea de cumpărare a românilor a depășit pentru prima dată nivelul de 60% din media puterii de cumpărare din UE, ajungând la aproape 62%. Și în anii următori, dacă România evoluează conform proiecțiilor de creștere economică ale BM, FMI și CE, atunci în 2020 vom ajunge la o putere de cumpărare de aproximativ 68% din media puterii de cumpărare din UE.

Comisia Europeană, în evaluarea de primăvară  a economiei românești (Spring 2018 Economic Forecast-România), estimează pentru 2018 o creștere de 4,5% și confirmă că această “va rămâne robustă”. CE confirmă că formarea brută de capital fix (investițiile din PIB) și-a revenit iar conform estimărilor CE în următorii doi ani creșterea investițiilor va fi semnificativă și se va situa în jurul cifrei de 7%. Un alt aspect important prezent în raportul CE se referă la perspectivele de creștere a economiei pe termen lung, reflectate în evoluția PIB potențial și confirmă că acestea sunt cu mult peste media europeană, fiind printre cele mai bune din UE. Rată de creștere a PIB potențial a fost în 2017 de 4,1%, conform CE, dublu față de media UE și media zonei euro. Mai mult, în 2018 rată de creștere a PIB potențial crește la 4,3%, fiind cu mult peste cea înregistrată de Cehia (3,1%), Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franța (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%). De asemenea, trebuie menționat că cea mai mare parte a creșterii PIB-ului potențial (aproximativ 62%) este generată de productivitatea totală a factorilor (TFP), ceea ce înseamnă că România are o creștere economică intensivă bazată pe eficiență și calitatea factorilor.

În concluzie, analizele Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional evidențiază că România are o foarte bună stabilitate macroeconomică, bazată pe perspective de creștere pe termen scurt și pe termen lung de peste 4%.

 

Prof. Univ. Dr. Dan Armeanu, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, ASE București