Există o diferenţă extrem de importantă între ultima criza economică prin care a trecut ţara noastră şi cea din prezent, iar totul are legătură cu băncile, spune un oficial al BNR. El atrage atenţia şi asupra riscurilor la care se expune România, în condiţiile eliminării limitei de deficit de 3% de către Comisia Europeană.
Băncile sunt de data aceasta parte a soluţiei, nu a problemei, cum erau în urmă cu un deceniu, iar sistemul bancar se află într-o poziţie foarte bună de a transmite mai departe politica monetară a Băncii Naţionale a României, a declarat joi Cristian Popa, CFA, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, la o conferinţă de specialitate.
„Cred cu tărie că de data acesta băncile sunt parte a soluţiei, nu a problemei, cum erau în urmă cu un deceniu. Din punctul de vedere al sistemului financiar la acest moment pare mai degrabă invers decât în 2009 – 2010. Ne uităm la un sistem bancar solid. Acest aspect este foarte important din punctul meu de vedere. Desigur, sunt provocări care trebuie depăşite însă vom trece şi prin aceste acestea. Sistemul bancar este într-o poziţie foarte bună de a transmite mai departe politica monetară a Băncii Naţionale a României. Eu îi spun cutia de viteze pentru că asta este, transmite mai departe lichiditatea şi costul de finanţare şi efectiv deciziile pe care le ia BNR, le propagă către economia reală şi este foarte important că este sănătos în această perioadă. Băncile comerciale finanţează economia reală, sunt ajutate de lichiditatea pe care BNR o creează şi de dobânzile reduse şi sunt o roată foarte importantă a sistemului”, a spus Cristian Popa, la conferinţa „Băncile, în pandemie – provocări şi oportunităţi”.
Trebuie să combatem aşteptările nerealiste (…) Există o limită naturală a împrumuturilor pe care le poate accesa România
El a precizat că există lichiditate în sistemul bancar, iar BNR are grijă să existe şi în viitor. Instituţia monitorizează atent lichiditatea din piaţă şi ia măsuri astfel încât aceasta să fie adecvată. Cristian Popa a făcut referire şi la provocările din această perioadă menţionând deficitul public şi finanţarea acestuia.
„Aici trebuie să tragem un semnal de alarmă. Trebuie să combatem aşteptările nerealiste. Desigur, nu mai avem limita de 3% de deficit bugetar impusă de Comisia Europeană, dar există o limită naturală a împrumuturilor pe care le poate accesa România. Şi cred că trebuie să fim conştienţi asupra acestuia lucru. Nu există bani fără limită. Cred că trebuie să fim ponderaţi. Finanţarea deficitului nu cred că va fi uşoară. În caz că se iau măsuri care generează un puternic impact negativ asupra economiei va fi mai greu să atragem investitorii. Investitorii nu vor finanţa un deficit scăpat de sub control. Spaţiul fiscal era deja mic. Nu e un secret că politicile fiscale expansioniste din ultimii ani au consumat o bună parte din resursele posibile, potenţial de atras dinainte să apară pandemia. Astfel capacitatea de finanţa toate proiectele pe care le cere mediul privat şi populaţia este limitată şi trebuie subliniat cuvântul limitată”, a declarat Cristian Popa.
De asemenea, el a spus că datele Comisiei Europene indică pentru acest an un deficit de 9% şi de peste 11% pentru anul viitor. Din aceste cifre, doar 2-3% sunt stimulentele pentru combaterea crizei, restul este deficit structural. Cristian Popa a afirmat că datoria publică va creşte vertiginos şi că este posibil să depăşim 50% din PIB în 2021, notează Agerpres.