Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întrunit vineri, 4 octombrie, pentru a lua noi decizii în ceea ce privește problemele de politică monetară. Astfel, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, și nu numai.
BNR a menținut rata dobânzii de politică
Vineri, 4 octombrie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
În lunile de vară din 2024, economia României a fost marcată de o serie de evoluții care au evidențiat vulnerabilități economice și incertitudini în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.
Rata anuală a inflației a crescut în iulie la 5,42%, față de 4,94% în iunie, dar a scăzut la 5,10% în august.
Această fluctuație a fost cauzată în principal de creșterea prețurilor la alimente și energie, pe fondul secetei severe și al majorării tarifelor de distribuție pentru gaze naturale, în ciuda unor scăderi ale prețurilor administrate și combustibililor.
Creșterea inflației CORE2 ajustat
Un alt aspect important este întreruperea trendului descendent al inflației CORE2 ajustat, care a urcat la 5,8% în august, față de 5,7% în iunie.
Această evoluție este atribuită unor efecte statistice nefavorabile în sectorul alimentelor procesate, creșterii cotațiilor agroalimentare și a costurilor salariale transferate asupra prețurilor de consum.
Factorii dezinflaționisti au reușit să atenueze o parte din creșterile din subcomponentele non-alimentare.
Indicele armonizat al prețurilor de consum
În ceea ce privește inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), aceasta s-a stabilizat la 5,3% în august, un nivel similar celui din iunie 2024.
Rata medie anuală a inflației a scăzut la 6,5% în august, o reducere notabilă față de 7,2% în iunie, ceea ce arată o tendință generală de temperare a inflației.
Activitatea economică încetinește
Pe frontul creșterii economice, România a înregistrat o încetinire în trimestrul al doilea, cu o creștere de doar 0,1% față de 0,5% în trimestrul anterior.
Această încetinire vine în contradicție cu previziunile inițiale și reflectă o restrângere a excedentului de cerere agregată.
Totuși, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,8%, determinată în principal de creșterea consumului gospodăriilor.
Deficitul comercial și de cont curent
Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au continuat să se adâncească în trimestrul II, pe fondul creșterii importurilor și scăderii volumului exporturilor.
Acest dezechilibru a fost agravat de înrăutățirea soldului balanței veniturilor secundare, influențată de evoluția fondurilor europene.
Piața muncii și creșterea salariilor
Piața muncii din România a arătat semne de fragilitate, cu o creștere modestă a numărului de salariați și o reluare a creșterii ratei șomajului, care a ajuns la 5,5% în august, de la 5,1% în iunie.
În același timp, salariul brut nominal a crescut cu 17,3% în iulie, indicând o presiune inflaționistă suplimentară din partea costurilor cu forța de muncă.
Deciziile de politică monetară ale BNR
În fața acestor provocări economice, Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința din 4 octombrie 2024 să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum și ratele pentru facilitatea de creditare și depozit.
BNR a subliniat că obiectivul său principal rămâne stabilitatea prețurilor pe termen mediu, deși evoluțiile economice și geopolitice prezintă incertitudini semnificative.
Perspective economice
BNR anticipează o scădere a inflației până la sfârșitul anului, însă pe o traiectorie mai ridicată decât cea previzionată anterior, din cauza factorilor externi și interni, cum ar fi condițiile meteorologice nefavorabile și creșterea prețurilor la mărfuri.
Războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile legate de politica fiscală a României adaugă riscuri suplimentare la perspectivele economice pe termen mediu.