BNR: Creșterea veniturilor bugetare nu se face cu majorări de taxe
Raportul BNR evidențiază că, în execuția bugetară, veniturile nominale sunt în creștere, dar cheltuielile au avansat prea rapid.
Ajustarea bugetului public nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor, având în vedere presiunea viitoare pe bugetul public (în domenii precum apărarea, educația, sănătatea etc.). Astfel, este absolut necesară o creștere a veniturilor bugetare. Această creștere nu poate fi obținută doar printr-o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, ci implică și reforme în regimul fiscal.
BNR subliniază că nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27% din PIB, inclusiv contribuțiile) se datorează și unui regim fiscal care a încurajat evaziunea și evitarea plății impozitelor (tax avoidance), precum și practici dăunătoare precum includerea cheltuielilor personale în cheltuielile firmelor și plata salariilor la negru.
”Au fost comise greşeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de cca. 4% din PIB. De aici creşterea contribuţiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri.
Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată faţă de capital. Afirmaţia unora că România este «suprataxată» este neavenită”, spun reprezentanții Băncii Naționale.
În opinia BNR, există o rezistență considerabilă la corectarea deficitului bugetar, deoarece aceasta ar implica o reducere a absorbției interne, a consumului și a unor venituri. Totodată, bugetul public se confruntă cu un nivel ridicat al împrumuturilor, deficitul de cont curent este prea mare (aproximativ 7% din PIB) și este finanțat în mare parte prin împrumuturi externe, care constituie în jur de 50% din total.
Guvernul va trimite la CE planul fiscal-structural
Atenuarea deficitului de cont curent este parțial datorată remiterilor de peste 6 miliarde de euro pe an din străinătate.
BNR menționează că Guvernul urmează să transmită în curând planul fiscal-structural către Comisia Europeană. Având în vedere dimensiunea deficitului bugetar și necesitatea de a crea spațiu fiscal (cel puțin 1,5% din PIB), o corectare bugetară pe o perioadă mai lungă, de peste 4 ani, este justificată. Aceasta este importantă și din cauza impactului semnificativ al reformelor importante (pensii, salarii) asupra bugetului.
”Dar reacţia pieţelor financiare este o necunoscută şi nu trebuie să fie subestimată. Cum observă Consiliul Fiscal, banii europeni sunt în buget, în cea mai mare parte, atât pe partea de cheltuieli cât şi pe cea de venituri.
Unii bani din PNRR nu sunt granturi şi există partea de co-finanţare la fonduri structurale, dar aceste componente bugetare nu explică mărimea deficitului”.
Conform raportului, deficitul bugetar provine dintr-un exces de cheltuieli, iar această situație depășește considerabil cheltuielile de capital, care sunt prognozate la aproximativ 2,4% din PIB pentru acest an.
BNR subliniază că este pozitiv că se încearcă realizarea unor investiții mari din resurse europene, având în vedere că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu este repetabil și că alocările pentru fonduri structurale și de coeziune ar putea scădea în viitor.
Presiunea asupra bugetului public va crește și din cauza necesităților de apărare, în contextul angajamentului de a aloca 2,5% din PIB pentru cheltuieli cu scop militar. În 2023, conform datelor NATO, aceste cheltuieli au fost de 1,6% din PIB.
