Românii au văzut cursul euro crescând cu câtiva bani într-o singură zi. Explicaţiile s-au bazat mai degrabă pe instinctele jucătorilor din piaţă decât pe cifre, acestea nemaifiind disponibile.
Analiştii economici n-au avut acces la cifrele privind volumul tranzacţiilor valutare atunci când au susţinut că deprecierea leului a fost rezultatul panicii investitorilor străini, care şi-au închis poziţiile din România. Confirmarea că au avut dreptate a venit abia cu o lun
Românii au văzut cursul euro crescând cu câtiva bani într-o singură zi. Explicaţiile s-au bazat mai degrabă pe instinctele jucătorilor din piaţă decât pe cifre, acestea nemaifiind disponibile.
Analiştii economici n-au avut acces la cifrele privind volumul tranzacţiilor valutare atunci când au susţinut că deprecierea leului a fost rezultatul panicii investitorilor străini, care şi-au închis poziţiile din România. Confirmarea că au avut dreptate a venit abia cu o lună întârziere, când Banca Centrală a publicat rulajele zilnice din ianuarie de pe piaţa valutară. De la începutul lui 2007, BNR nu mai face publice aceste date decât cu o lună întârziere.
În fiecare zi din ianuarie, s-au efectuat, în medie, tranzacţii de 2 miliarde de euro, nivel apropiat de cel din decembrie, însă dublu faţă de tranzacţiile de la începutul lui 2007. Cauzele deprecierii cursului ar fi putut fi, la fel de bine, o lichiditate foarte scăzută a pieţei, sau intervenţiile BNR. Ciudat este că volumele tranzacţionate zilnic pe piaţa valutară n-au fost din totdeanua „la secret“ timp de o lună. Până la începutul lui 2007, acestea erau comunicate de Banca Naţională cu doar o zi întârziere. Banca centrală nu a anunţat şi, prin urmare, nici n-a justificat în vreun fel reducerea transparenţei. Tranzacţiile valutare sunt date publice în alte state, Ungaria fiind un exemplu de ţară în care se comunică a doua zi. Faptul că BNR vrea să ţină secrete momentele când intervine pe piaţă pentru a da un impuls cursului valutar ar putea explica această lipsă a transparenţei, pe lângă datele despre piaţa valutară nefiind comunicate nici achiziţiile sau vânzările de valută. În plus, anul trecut, Banca Reglementelor Internaţionale a făcut un studiu despre pieţele valutare, la care a participat, pentru prima dată, şi România. Dacă datele „locale“ ale studiului apar pe site-urile băncilor centrale din alte ţări participante, acestea nu sunt de găsit şi pe site-ul BNR. Studiul ar fi dat o idee despre anvergura capitalurilor speculative în România. În plus, bancherii au început să se plângă şi de faptul că atunci când intervine pe piaţa valutară, BNR „se deghizează“ în client al BCR, avantajând, prin urmare, unele bănci în detrimentul altora. „Nu mi se pare normal ce fac, că intră în piaţă printr-o singură bancă. Banca Centrală Europeană apelează la toate băncile locale. BNR învaţă destul de greu ce înseamnă economia de piaţă, iar transparenţa contează mult“, spune Florin Cîţu, director general adjunct al ING Bank.
«BNR învaţă destul de greu ce înseamnă economia de piaţă, iar transparenţa contează.»
Florin Cîţu, director general adjunct al ING Bank
