Banca Naţională a României (BNR) a realizat, astăzi, o operaţiune de tip repo, prin intermediul căreia a injectat în piaţă 5 miliarde de lei, la o dobândă de 9,5% pe an, egală cu rata de politică monetară.La operaţiune au participat 13 bănci, iar scadenţa împrumutului va avea loc peste o lună, precizează Mediafax. În cadrul operaţiunilor de tip repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat.Cea mai recentă operaţiune repo a fos
Banca Naţională a României (BNR) a realizat, astăzi, o operaţiune de tip repo, prin intermediul căreia a injectat în piaţă 5 miliarde de lei, la o dobândă de 9,5% pe an, egală cu rata de politică monetară.
La operaţiune au participat 13 bănci, iar scadenţa împrumutului va avea loc peste o lună, precizează Mediafax. În cadrul operaţiunilor de tip repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat.
Cea mai recentă operaţiune repo a fost realizată de către banca centrală la 15 mai, când BNR a plasat în piaţă 2,52 miliarde de lei, cu scadenţa la o lună, la o dobândă de 9,5%.
BNR a realizat operaţiuni tip repo în aprilie, în medie pe zi de 811 de milioane lei, cu 17,5% mai mult faţă de 690 de milioane de lei în martie şi aproape dublu faţă de februarie. Rata medie a dobânzii pentru aceste instrumente a fost de 10,03% pe an, în scădere faţă de 10,09% în martie şi 10,14% în februarie.
În aceeaşi perioadă, operaţiunile reverse repo (vânzare de titluri şi atragerea de lichiditate) au avut o medie zilnică de 25 de milioane de lei.
Ilie Şerbănescu: „O dovadă că banii de la FMI s-au evaporta şi statul nu are bani”
Legat de această operaţiune, analiştii susţin că reprezintă un aranjament între BNR şi Ministerul de Finanţe prin intermediul băncilor comerciale, pentru a se putea relua ciclul de creditare a statului, care nu mai are bani.
„Eu cred că e miza este cu totul alta, respectiv un aranjament între Banca Naţională şi Ministerul de Finanţe, astfel încât BNR să răscumpere titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor pentru ca acesta să poată emite altele pe care să le cumpere băncile”, a declarat pentru CAPITAL Online analistul economic Ilie Şerbănescu. Acesta susţine, de asemenea, că „banii de la FMI s-au evaporat, iar statul nu mai are bani şi nu îşi poate realiza bugetul”.
Există, de a semenea, şi o altă interpretare, respectiv o susţinere a cursului leului, aflat în coborâre, care risca să iasă din intervalul de variaţie 4,1 – 4,2 lei pe euro.