Termenul iniţial de transmitere a opiniilor pe marginea acestui proiect, care modifică Regulamentul 17/2012, era 13 mai. 

Banca Naţională precizează că "noile prevederi nu reprezintă o înăsprire a condiţiilor de creditare, acestea fiind menite să asigure întărirea practicilor sănătoase de creditare, ceea ce conduce inclusiv la o mai bună protecţie a debitorului". 

Printre cele mai importante modificări se numără şi cea referitoare la calculul gradului de îndatorare a unui client. Până acum, la categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile în scopul determinării gradului total de îndatorare erau incluse în mod expres doar cheltuielile de subzistenţă şi ratele la alte împrumuturi. Acum au fost incluse şi taxele, impozitele şi asigurările care cad în sarcina solicitantului. 

Proiectul prevede şi obligaţia creditorilor de a evalua capacitatea de rambursare, având drept criteriu principal capacitatea debitorului de a genera venituri care să asigure plata obligaţiilor aferente creditului şi nu faptul că valoarea garanţiei depăşeşte valoarea creditului, acest aspect reprezentând un element secundar în analiză. 

De asemenea, au fost completate dispoziţiile existente referitoare la stabilirea gradului de îndatorare, astfel încât luarea în considerare a unor scenarii negative să fie aplicabilă şi creditelor ipotecare, nu doar celor de consum (riscul valutar, riscul de rată a dobânzii şi riscul de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului). 

În plus, proiectul vizează detalierea unor cerinţe legate de realizarea verificării bonităţii clientului, cum ar fi obligaţia de a verifica istoricul veniturilor debitorului şi a variaţiei lor în timp, inclusiv prin consultarea bazelor de date de tip 'birou de credit', precum şi prin utilizarea informaţiilor pe care eventual creditorul deja le are la dispoziţie ori le poate obţine legal, din alte surse. 

Totodată, băncile vor fi obligate să revizuiască şi să păstreze procedurile şi informaţiile care stau la baza evaluării capacităţii de rambursare a clienţilor. 

O altă modificare importantă este cea cu privire la remunerarea personalului care se ocupă de creditare în bănci – şi anume faptul că aceşti angajaţi nu vor mai fi plătiţi în funcţie de volumul de credite vândute. Astfel, banca centrală precizează că băncile vor fi obligate să elaboreze politici de remunerare a personalului implicat în evaluarea bonităţii solicitantului de credit de o manieră compatibilă cu o administrare sănătoasă a riscurilor (să se asigurare de faptul că remunerarea nu depinde de numărul/ponderea solicitărilor de credit acceptate). 

În plus, proiectul prevede aplicarea, în mod corespunzător, a cerinţelor referitoare la evaluarea bonităţii şi în cazul instituţiilor financiare nebancare înscrise numai în Registrul general. 

Directiva 17/2014 ar fi trebuit transpusă în legislaţia naţională în toate statele membre ale Uniunii Europene încă din martie 2016. În România, transpunerea Directivei este încă în stadiul de proiect, iar ţara noastră riscă sancţiuni din această cauză. 

 AGERPRES