Inflația prognozată de BNR este peste valoarea previzionată anterior, pentru decembrie 2024
BNR anticipează că rata anuală a inflației se va situa în decembrie 2024 peste nivelul previzionat anterior și să scadă doar ușor în interiorul intervalului țintei până la finalul perioadei de prognoză în martie 2026. În ședința de luni, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2024, un document care include cele mai recente date și informații disponibile.
”Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026)”, arată raportul BNR.
Descreșterea va fi continuată în principal de factorii din partea ofertei, în special de efectele de bază dezinflaționiste și de corecțiile descendente ale prețurilor mărfurilor, care vor slăbi totuși progresiv, cu o accentuare mai pronunțată pe termen scurt decât s-a anticipat anterior.
Acești factori sunt însoțiți de influențe care se așteaptă să provină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea treptată a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani, în concordanță cu previziunile anterioare.
Sursa incertitudinilor: Condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie
Există incertitudini și riscuri crescute asociate conducerii politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă pentru continuarea consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu Comisia Europeană.
O sursă semnificativă de incertitudini și riscuri o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie, așa cum se menționează în raportul BNR.
Incertitudinile și riscurile legate de perspectiva activității economice, implicit evoluția pe termen mediu a inflației, continuă să fie influențate de războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de evoluțiile economice din Europa, în special din Germania.
De asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Aceasta este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțial, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
De asemenea, relevante sunt perspectivele politicii monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Datele arată o creștere semnificativă a economiei
Evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă în trimestrul IV 2023, în condițiile în care variația anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut mult mai pronunțat, reintrând în teritoriul pozitiv și depășind-o astfel pe cea a volumului exporturilor.
Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, iar cel din urmă a fost accentuat de deteriorarea semnificativă a soldului balanței veniturilor primare. În ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă semnificativ în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7%, față de 9,2% în anul anterior.
Ultimele date și analize arată o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în comparație cu trimestrul IV 2023, cu toate acestea, există o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, din cauza unor evoluții divergente în ceea ce privește componentele cererii agregate și sectoarele majore.
Producția industrială e în contracție
În primele două luni ale acestui an, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creștere semnificativă în termeni anuali, în timp ce scăderea vânzărilor auto-moto s-a încetinit în raport cu media trimestrului precedent.
Pe de altă parte, producția industrială a continuat să înregistreze o contracție în termeni anuali pe parcursul întregului interval, cu toate că s-a înregistrat o ușoară revenire în luna februarie. Volumul lucrărilor de construcții a înregistrat un declin semnificativ față de aceeași perioadă a anului anterior, după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre.
În același timp, importurile de bunuri și servicii au continuat să crească mai rapid decât exporturile, ceea ce a dus la o accelerare ușoară a deficitului comercial în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024. În timp ce deficitul de cont curent și-a temperat creșterea semnificativ, datorită îmbunătățirii balanței veniturilor secundare, generate de intrările de fonduri europene în contul curent.
