Fără investiții străine directe, fără finanțare externă, cu rezerva valutară în scădere și un necesar de 25 de miliarde de euro pe an, BNR a ales, pe termen scurt, o soluţie de compromis pentru leu.
România are nevoie să atragă circa 25 de miliarde de euro pe an pentru a finanţa ratele la datoria publică externă şi deficitul de cont curent. „România va fi nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 miliarde de euro în 2012 şi 2013“, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Un eşec în creşterea absorbţiei de fonduri europene şi în stimularea intrărilor de capitaluri străine private poate avea ca efect imposibilitatea finanţării deficitului bugetar, presiuni pentru deprecierea leului şi chiar recesiune şi criză financiară, potrivit lui Dumitru.
De aceeași părere pare să fie și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care a spus că fără absorbția de fonduri europene nu putem vorbi de creștere economică. Cursul tinde să se deprecieze pe fondul ieșirilor de capital și al investițiilor din ce în ce mai scăzute. O posibilă abatere în sus a inflației față de proiecția actuală (5,1% în 2012) ar accentua această tendință.
Tocmai de aceea, un control strict al lichidităților de către BNR (licitațiile cu titluri Repo pe interbancar sunt plafonate pentru a doua oară în acest an la patru miliarde de lei pe zi) și eventuale intervenții ale băncii centrale pe piață sunt măsurile temporare anunțate de guvernator ca piedici pentru deprecierea leului. „Dacă presiunile pe leu vor continua, probabil va trebui să luăm și alte măsuri“, a precizat Isărescu.
Cine plătește când băncile pierd
Analiștii financiari sunt de părere că fluxurile de capital vor continua să rămână scăzute, iar alegerile din decembrie și politicile economice care vor fi adoptate de noul guvern sunt riscuri suplimentare pentru deprecierea leului. Totuși, analiștii sunt încrezători în capacitatea BNR de a controla lichiditățile de pe interbancar și nu văd o depreciere foarte accentuată a leului în raport cu euro.
Astfel, Ionuț Dumitru se așteaptă ca în decembrie să avem 4,65 lei pentru un euro, urmând ca anul viitor să vedem o variație cuprinsă între 4,5 și 4,65 lei/euro. „Estimările noastre merg către un raport leu/euro de 4,5 lei pentru finalul acestui an și de 4,55 lei un euro pentru sfârșitul anului viitor“, spune și Rozalia Pal, economist-șef al Garanti Bank.
Melania Hăncilă, economist-șef al Volksbank, este de părere că „leul ar putea să fie cotat la 4,50-4,55 la sfârșitul anului, pe fondul controlului ferm al lichidității de către Banca Națională. În scenariul nostru de bază, în primul semestru al anului 2013, leul va oscila în banda 4,4-4,6 lei pentru un euro“.
Analistul BCR Eugen Sinca are o prognoză chiar ușor mai pesimistă pentru deprecierea de anul viitor. „Estimarea noastră pentru decembrie 2012 este de 4,55. Riscurile provin din partea mediului politic, respectiv reacția investitorilor în preajma alegerilor parlamentare din luna decembrie, dar și din partea mediului extern, respectiv evoluția crizei datoriilor suverane din zona euro. Pentru anul 2013, am putea vedea leul în intervalul 4,4-4,7“. Și Eugen Sinca susține că este esențial ca România să îmbunătățească urgent absorbția de fonduri europene și să devină atractivă pentru investitorii din Asia și America, dacă vrem să avem un leu mai puternic și o inflație menținută la niveluri relativ reduse.
Rozalia Pal, economist-șef, Garanti Bank
