O noua majorare a rezervelor minime obligatorii sau noi cerinte de prudentialitate ar putea fi decise de catre Banca Nationala in perioada urmatoare, pentru a limita cresterea creditelor de consum in valuta. Avertismentul a fost transmis de catre guvernatorul Mugur Isarescu odata cu anuntului privind trecerea la tintirea directa a inflatiei, proces care ar putea fi afectat de cresterea cererii, stimulata inclusiv de avansul creditului de consum. Prin acest proces, BNR isi asuma in mod public ca unic obiectiv stabilitatea preturilor, noua politica presupunand estimari privind evolutia inflatiei pe termen de doi ani si masuri anticipative.
Luna trecuta, Consiliul de Administratie al BNR a decis deja extinderea graduala a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii in valuta de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta cu scadenta mai mare de doi ani. O etapa a majorarii va fi simtita de bancheri pe 26 august. Cateva zile mai tarziu, in septembrie, clientii persoane fizice vor simti, la randul lor, restrictiile impuse de recentele norme de creditare, care vor limita posibilitatea de a obtine mai multe imprumuturi. Noua veste proasta – majorarea suplimentara a rezevelor pentru creditele in valuta – s-ar putea concretiza la putin timp dupa. Pe 21 septembrie, Consiliul de Administratie al BNR se reuneste din nou in sedinta, inainte de data de 26 a lunii, cand se constituie rezerva.
Pentru clientii bancilor, masura s-ar traduce intr-o “scumpire” a creditului in valuta, preferat acum celui in lei cu dobanzi mult mai mari. Bancherii spera, totusi, ca avertismentul nu se va concretiza niciodata si sustin ca efectele ar putea fi dezastruoase. “Avertismentul face sigur parte din acea politica de moral suation (persuadare morala n.r.) a BNR. Nu stiu ce asteapta BNR de la banci, pe noi ne intereseaza ce asteapta de la noi clientii si actionarii”, spune Dan Pascariu, presedintele HVB Bank. In opinia sa, pana cand dobanzile in moneda nationala nu vor cobori, masura nu va reusi sa determine o reorientare a creditarii catre lei, in conditiile in care bancile nu au refinantari in lei pe termen mediu, ci linii de refinantare in valuta. “Va fi afectat creditul in general, vor fi afectati clientii si economia in general”, crede Pascariu.
Pentru a reorienta creditarea catre lei, BNR nu va proceda, in compensare, la o reducere a rezervelor minime obligatorii in moneda nationala. “Diferentialul creat prin majorarea rezervei in valuta este deja stimulativ”, afirma viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. In opinia sa, impactul unor restrictii impuse creditelor in valuta nu va fi resimtit puternic de catre agentii economici. “Pentru companii, a existat si posibilitatea contractarii de credite din strainatate. De altfel, cresterea creditului in valuta a provenit cu precadere din zona persoanelor fizice”, spune Popa. In ultimele 12 luni, datoria pe termen scurt a sectorului neguvernamental a crescut cu cinci miliarde de euro.
Avertismentele transmise bancilor nu s-au oprit aici. “Le spunem bancilor comerciale, mai ales celor care nu au pasive din surse externe, sa fie foarte atente cu resursele lor”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. El a semnalat discrepanta dintre moneda de economisire, preponderenta in lei, si denominarea creditului, unde ponderea este detinuta de valuta. Daca vor ramane cu bani neplasati, bancile nu vor mai putea conta ,ca pana acum, pe operatiunile de sterilizare ale BNR. “Excesul de lichiditate in lei este mai degraba problema bancilor. Vom steriliza doar cand e necesar”, spune Isarescu. Daca nu vor putea plasa oricand bani la BNR la o dobanda de 8,5%, Isarescu le spune bancherilor, pe care ii incurajeaza totodata sa creasca dobanzile la depozite, ca au la dispozitie oricand “o facilitate de drenaj, unde BNR ofera o dobanda buna, de 4%”.
Preferinta clara pentru valuta
Cresterea spectaculoasa a creditului neguvernamental din ultimii ani s-a bazat, cu precadere, pe avansul imprumuturilor in valuta, preferate de majoritatea clientilor datorita dobanzilor mai avantajoase.
