"În această ţară, ne trezim cam târziu. Directiva 17, aflată în vigoare din 2014, a fost adusă în discuţie pe aici pe la noi doar când a început dezbaterea pe tema legii dării în plată, care acum face valuri mari", a spus Vasilescu.

Potrivit acestuia, în expunerea de motive a legii se precizează că aceasta are la bază Directiva 17, însă iniţiatorii legii au preluat o singură idee din această Directivă.

"Această idee se referă la faptul că, dacă debitorul şi creditorul se înţeleg între ei ca debitorul să predea casa băncii, tu, stat membru, nu trebuie să te opui. Ce au înţeles legiuitorii noştri este ca trebuie să intervină în contracte, însă statul nu are dreptul să intervină pentru niciuna dintre părţi", a subliniat Vasilescu, la conferinţa "Relaţia cu consumatorul de servicii financiare", organizată de Oxygen Events, cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor.

Oficialul BNR a mai spus că restul directivei are un subiect total diferit, respectiv este o chemare adresată băncilor pentru umanizarea pieţei, pentru îmbunătăţirea relaţiei cu consumatorul.

"Ar fi trebuit ca până pe 21 martie 2016, adică peste câteva zile, să fi fost gata, adică aprobat în Parlament, publicat în Monitorul Oficial şi pus în aplicare, un pachet de legi care să asigure această umanizare. Nici Parlamentul şi nici cei care au dreptul de iniţiativă, iar aici mă refer direct la ANPC, n-au mişcat niciun deget ca să pună în practică această directivă", a adăugat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, directiva menţionată are prevederi foarte clare referitoare la faptul că o bancă îşi poate ataca debitorul cu restanţe, însă nu îi poate lua casa.

"Una dintre cele mai tăioase prevederi se referă la casa debitorului: în aceste condiţii grele, poţi să ataci debitorul, dar până la casă. ANPC ar fi trebuit să se gândească cum poate fi ajutat omul care riscă să-şi piardă casa", a susţinut Vasilescu.

Întrebat ce înţelege BNR prin umanizarea pieţei bancare, el a arătat că acest lucru nu este important, întrucât BNR nu are atribuţii în privinţa protecţiei consumatorilor.

"ANPC ar fi trebuit să aducă psihologi, sociologi, oameni foarte bine pregătiţi, altfel protecţia consumatorului scade. De multe ori BNR s-a uitat în ochii directorilor de bănci şi le-a spus "să nu cumva să lăsaţi oamenii fără casă". Se spune că sunt cazuri de sinucideri din cauza băncilor, dar, dacă ar fi adevărat, ar fi strigător la cer. Însă nu pot să cred că sunt sinucideri din cauza băncilor", a mai spus Vasilescu.

El a adăugat că 97% – 98% dintre creditele ipotecare sunt sub plafonul de 150.000 de euro, care a fost introdus în lege în urma unui amendament depus de BNR.

Senatorii au adoptat, săptămâna trecută, în unanimitate, proiectul Legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, cu amendamentul ca programul ''Prima casă'' să fie inclus în acest act normativ. Ei au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ''Prima casă'' şi au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depăşească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă.