În contextul evoluțiilor economice din România, inflația reprezintă un subiect central al discuțiilor financiare. Conform previziunilor Băncii Naționale a României (BNR), inflația va înregistra o ușoară scădere în următorii ani, după ce în 2024 se va atinge nivelul de 4,9%. Proiecțiile indică o reducere semnificativă în 2025 și 2026, ajungând la 3,5%, respectiv 3,3%. Aceste perspective sunt influențate de o serie de factori economici, inclusiv schimbările legislative din domeniul energiei, dar și riscurile geopolitice care ar putea impacta economia globală.
Inflația se va reduce treptat în următorii ani
Într-o declarație făcută miercuri, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a transmis prognoza privind evoluția inflației.
Potrivit acestuia, rata inflației va ajunge la 4,9% până la sfârșitul anului 2024, dar va scădea considerabil în următorii doi ani. Astfel, se estimează o reducere a inflației la 3,5% la finalul lui 2025, urmată de o scădere ușoară, la 3,3%, până în al treilea trimestru din 2026.
Cristian Popa a citat un mesaj al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care explică fluctuațiile inflației.
„Evoluţia fluctuantă şi nivelurile mai ridicate ale ratelor anuale ale inflaţiei sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublul sens, asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024, dar şi secetei severe din acest an”, a afirmat guvernatorul.
Factori economici care influențează inflația
Cristian Popa a evidențiat și faptul că situația fiscal-bugetară va contribui la menținerea presiunilor inflaționiste. Potrivit acestuia, incertitudinile legate de prețurile energiei și alimentelor, precum și evoluția cotației țițeiului și a altor materii prime, vor influența în continuare inflația.
„Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluţiei anticipate a preţurilor energiei şi alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului şi a altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice”, a spus el.
Schimbările legislative recente și tensiunile geopolitice, în special războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, sunt factori suplimentari care pot adânci riscurile economice.
În plus, Popa a remarcat faptul că, în 2024, economia a fost susținută, în mod special, de consumul privat. De asemenea, s-a înregistrat o creștere mai mare decât era de așteptat a costului unitar al forței de muncă în sectorul privat.
„Creşterea în termen anual a economiei a fost susţinută în semestrul unu şi probabil pe ansamblul întregului an 2024, în mod prioritar de consumul privat. Se remarcă, de asemenea, nivelul crescut şi peste aşteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar în forţa de muncă din sectorul privat”, a adăugat acesta.
Riscuri economice și geopolitice pentru viitor
Un alt subiect abordat de Cristian Popa a fost riscul generat de evoluțiile economice externe. Acesta a subliniat că tensiunile geopolitice și conflictele internaționale pot adânci incertitudinile economice și vor influența direct evoluția inflației pe termen mediu.
Popa a atras atenția asupra importanței atragerii de fonduri europene pentru susținerea creșterii economice pe termen lung.
„Este important să se menţină ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene, precum şi orientarea acestora pentru a genera sinergii în economie pe termen lung”, a declarat el.
Cristian Popa a făcut aceste precizări în cadrul conferinței „INVEST in Hospitality Properties in the CEE Region”, un eveniment ce a avut loc la București, dedicat creșterii profitabilității în sectorul turismului din România și din Europa Centrală și de Est.
Evenimentul a reunit reprezentanți guvernamentali și lideri ai industriei hoteliere pentru a analiza perspectivele de dezvoltare ale pieței imobiliare și a infrastructurii hoteliere.
