BNR, avertisment privind riscul crescut de nerambursare a creditelor
BNR, avertisment privind riscul crescut de nerambursare a creditelor. În raportul instituției, se menționează că, deși manifestarea riscului de credit a fost limitată până în prezent, preocupările în această privință continuă să persiste. În ansamblu, capacitatea sectorului real de a onora serviciul datoriei a avut evoluții mixte de la data ultimului raport, însă se menține la niveluri adecvate.
BNR, avertisment privind riscul crescut de nerambursare a creditelor. În ceea ce privește portofoliul de credite acordate companiilor nefinanciare, s-a observat o îmbunătățire a calității acestuia de la începutul anului 2024, rata creditelor neperformante ajungând la 3,8% în septembrie 2024.
În cazul sectorului populației însă, există semne de o ușoară deteriorare a calității activelor băncilor, rata creditelor neperformante crescând la 3,3% în septembrie 2024, față de 3,2% în aceeași perioadă a anului precedent și față de minimul atins în iunie 2022, de 2,96%, mai precizează sursa citată.
Sunt așteptate majorări ale ratelor de nerambursare
BNR atrage atenția asupra faptului că, pentru anumite segmente de creditare, riscul de credit este mai ridicat. Astfel, în cazul împrumuturilor acordate IMM-urilor, rata creditelor neperformante (NPL) este de 4,7%, comparativ cu 2,2% în cazul împrumuturilor acordate corporațiilor (în septembrie 2024). De asemenea, expunerile față de piața imobiliară comercială prezintă o rată a creditelor neperformante de 4,6%, în timp ce pentru ansamblul companiilor nefinanciare aceasta este de 3,8%. În cazul creditelor de consum acordate populației, rata NPL este de 5,7%, față de 3,3% pentru întreaga populație.
BNR menționează că persistenta incertitudinilor economice a dus la evoluții mixte și în ceea ce privește perspectivele viitoare privind riscul de credit.
„Estimările pe un orizont de 12 luni (septembrie 2024 – septembrie 2025) indică majorări ale probabilităţii de nerambursare pe toate segmentele principale de credit (+1,4 puncte procentuale până la 4,6 la sută pentru credite acordate companiilor nefinanciare, +0,6 puncte procentuale până la 3,5 la sută pentru credite de consum acordate populaţiei şi +0,02 puncte procentuale până la 0,25% pentru creditele ipotecare acordate populaţiei)”, se arată în raport.
Sănătatea financiară a firmelor s-a degradat în cursul anului trecut
Conform BNR, poziția bilanțieră a populației și a firmelor are un impact semnificativ asupra capacității acestora de a-și onora serviciul datoriei, înregistrând evoluții mixte de la ultimul Raport.
Pe de o parte, sănătatea financiară a firmelor din România a cunoscut o deteriorare în anul 2023, în comparație cu anul anterior, în majoritatea indicatorilor financiari. În acest context, indicatorul de sănătate financiară al companiilor a scăzut la finalul anului 2023, deși se menține în continuare la un nivel confortabil, deasupra zonei de risc.
Pe de altă parte, sectorul populației a înregistrat progrese semnificative, consolidându-și avuția și capacitatea de a face față șocurilor economice. Aceste evoluții pozitive sunt susținute de creșterea constantă a activelor financiare (+7% în iunie 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior) și de reducerea ponderii serviciului datoriei în venitul disponibil al populației. Avuția netă a populației reprezenta aproximativ 39% din avuția netă națională, iar activele financiare deținute de aceasta constituiau aproximativ 27% din totalul activelor financiare la nivelul întregii economii.
La ce provocări să se aștepte România anul viitor
BNR subliniază că riscurile cibernetice rămân ridicate, având în vedere contextul geopolitic tensionat și evoluțiile rapide în domeniul digitalizării și al inteligenței artificiale. În acest context, incidentele de securitate cibernetică din sectorul bancar au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o serie de atacuri cibernetice pe scară largă împotriva entităților cu sediul în Uniunea Europeană.
Potrivit chestionarului privind evaluarea riscurilor al Autorității Bancare Europene (ABE), riscurile cibernetice și securitatea datelor sunt considerate cele mai importante în cadrul riscurilor operaționale, urmate de riscurile de conduită și juridice, precum și de riscurile de fraudă.
Banca Centrală Europeană (BCE) a finalizat o testare de rezistență cibernetică la stres, care a evaluat modul în care băncile ar reacționa la un incident sever de securitate cibernetică, dar plauzibil, și cum ar proceda pentru a se recupera după un astfel de eveniment. În general, rezultatele testului de stres au arătat că băncile dispun de cadre de răspuns și redresare adecvate, însă există încă loc pentru îmbunătățiri în acest domeniu.
Începând cu 17 ianuarie 2025, intrarea în vigoare a Regulamentului european Digital Operational Resilience Act (DORA) va stabili un cadru robust, obligând băncile să își sporească eforturile pentru a promova o cultură de gestionare continuă a riscurilor cibernetice. Acest nou regulament al Uniunii Europene are ca scop consolidarea securității informatice a entităților financiare și asigurarea rezilienței sectorului financiar al UE în fața unor perturbări operaționale majore.
