Contribuţia exportului net la avansul PIB a redevenit marginal negativă, în condiţiile în care creşterea la maximul ultimilor trei ani a dinamicii exporturilor de bunuri şi servicii, în contextul revigorării cererii externe, a fost devansată de accelerarea ritmului importurilor, potrivit minutei şedinţei BNR, publicată de banca centrală.
„Membrii Consiliului au evidenţiat accelerarea semnificativă consemnată de creşterea economică în primul trimestru al anului, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu – la 5,7 la suta, dinamica anuala, de la 4,8 la suta în trimestrul IV 2016 , care implică o deschidere mai amplă a excedentului de cerere agregată. S-a remarcat ca sporul de dinamica a fost generat de această dată integral de cererea interna, a cărei dinamizare a beneficiat atât de aportul consumului gospodăriilor populaţiei – impulsionat de noile măsuri fiscale şi salariale – cât şi de cel al formării brute de capital fix, susţinută prioritar de construcţiile rezidenţiale şi, într-o măsură mai mică, de achiziţii de echipamente. În schimb, contribuţia exportului net la avansul PIB a redevenit marginal negativă, în condiţiile în care creşterea la maximul ultimilor trei ani a dinamicii exporturilor de bunuri şi servicii, în contextul revigorării cererii externe, a fost devansată de accelerarea ritmului importurilor, în bună măsură datorită integrării anumitor segmente industriale în lanţurile globale de valoare adaugată”, se spune în document.
Pe acest fond, dar şi ca urmare a evoluţiei defavorabile a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, deficitul de cont curent şi-a accentuat tendinţa de adâncire în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut – care nu este totuşi îngrijorătoare, în opinia membrilor BNR. S-a constatat că, în corelaţie cu evoluţia exporturilor, producţia industrială a fost principalul resort al dinamizării PIB pe partea ofertei, creşterea ei anuală atingând maximul ultimelor 12 trimestre; serviciile au înregistrat în schimb o uşoară pierdere de ritm, valoarea adaugată brută a sectorului continuând, totuşi, să-şi consolideze ponderea majoritară în PIB, care a atins astfel un maxim istoric.
„Membrii Consiliului au analizat apoi evoluţiile de pe piaţa muncii. S-a remarcat că efectivul salariaţilor din economie şi-a continuat creşterea în intervalul martie-aprilie, iar rata şomajului s-a menţinut la minimul istoric, pentru ca în mai să înregistreze o uşoară creştere. S-a exprimat preocuparea legată de tendinţa de tensionare a pieţei muncii pe fondul sporirii marginale a ratei locurilor de muncă vacante. Aceasta s-ar putea prelungi în perioada următoare, date fiind perspectivele pozitive de angajare, dar şi dificultăţile sporite întâmpinate în recrutarea de personal calificat, relevate de sondaje de specialitate, în special în cazul companiilor care îşi automatizează/modernizează procesul de producţie. S-a făcut referire şi la implicaţiile la adresa PIB potenţial, implicit a sustenabilităţii creşterii economice, ale unor asimetrii între exigenţele de performanţă în activitatea economica din industrie şi servicii şi specializarea capitalului uman. Totodată, s-a arătat că în luna aprilie dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut s-a menţinut la un nivel de două cifre, chiar dacă s-a temperat uşor în raport cu trimestrul I, iar costurile salariale unitare din industrie şi-au reaccelerat substanţial creşterea în termeni anuali, pe fondul scăderii – posibil conjuncturale – a variaţiei anuale a productivităţii muncii”, se precizează în comunicat.
În ceea ce priveşte condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul II 2017, în condiţiile creşterii cursului de schimb leu/euro şi a ratei anuale a inflaţiei, concomitent cu scăderea uşoară a randamentului mediu al depozitelor la termen, dar şi cu relativa majorare a ratei medii a dobânzii creditelor noi.
În acest context, s-a evidenţiat faptul că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit tendinţa ascendentă în luna aprilie, dar a rămas constantă în mai, sub impactul conjugat al slăbirii uşoare a ritmului de creştere pe segmentul societăţilor nefinanciare şi al reaccelerării dinamicii creditului acordat populaţiei, pe seama componentei pentru consum şi alte scopuri. A fost menţionat, de asemenea, trendul crescător al ponderii în total a creditului în moneda naţională, care a urcat în mai la 59,3%, evoluţie de natură sa certifice îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare şi, în general, la creşterea robusteţii economiei. Unii membri ai Consiliului au remarcat ca atât condiţiile monetare cât si măsurile de politica bugetara sunt stimulative.
AGERPRES