BNR afirmă, arată într-un răspuns la întrebarea adresată de deputatul PNL Andreea Paul, că debitorii cu împrumuturi în monedă naţională reprezentau, la 30 iunie 2016, aproximativ 65% din total debitori persoane fizice.

'În condiţiile în care debitorii care au contractat credite în lei au fost mai precauţi la risc şi au ţinut cont de recomandările BNR, de a se împrumuta în moneda în care îşi încasează veniturile, debitorii care s-au împrumutat în CHF (franci elveţieni – n. r.) ar beneficia de avantaje considerabile', se arată în documentul, semnat de prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu. 

În plus, banca centrală susţine că o eventuală conversie la cursul istoric va avea un efect asupra cursului de schimb, în sensul deprecierii monedei naţionale, având în vedere că, pentru a realiza conversia întregului stoc de credite în franci elveţieni, băncile ar trebui să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde de euro. 

Totodată, băncile vor fi nevoite să atragă finanţare pe termen scurt, contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase, subliniază banca centrală. 

'Pierderea totală estimată a sectorului bancar este de 2,38 miliarde de lei, iar pierderea estimată diminuată cu ajustări pentru depreciere deja recunoscute este de 1,66 miliarde de lei', se mai arată în răspunsul citat. 

În replică, deputatul Andreea Paul a scris pe pagina sa de Facebook că BNR greşeşte când ameninţă cu deteriorarea cursului leului, invocând transferurile în lei făcute de băncile obligate să-şi închidă poziţiile scurte în valute. 

"Noi discutăm despre o măsură administrativă politică aplicată o singură dată, pentru că băncile implicate în creditarea în franci elveţieni au eşuat să negocieze individual, să împartă echilibrat riscurile, aşa cum au promis, într-un număr semnificativ din cazurile afectate de deprecierea explozivă a francului!!!!", scrie Andreea Paul. 

Totodată, ea consideră că BNR are capacitatea de a absorbi acest şoc o singură dată, pentru a apăra cursul de schimb al leului, având unul dintre cele mai ridicate niveluri ale rezervei valutare din ultimii ani, de 33,29 miliarde de euro, la care se adaugă 103 tone de aur. 

'Există, aşadar, spaţiul valutar necesar pentru a proteja cursul. BNR are obligaţia să intervină pentru a absorbi şocul şi pentru a apăra cursul leului. BNR nu poate apăra cursul atunci când pierderile de competitivitate ale economiei româneşti sunt pe termen lung. Dar şocurile pe termen scurt unitare pot fi absorbite de BNR, doar voinţă să fie. De altfel, o şi face de fiecare dată când Ministerul Finanţelor are de rambursat o datorie mare în valută şi se duce la BNR, nicidecum pe piaţă, pentru a nu deregla cursul de schimb. La fel vor trebui să procedeze şi băncile implicate pentru a nu deprecia cursul de schimb', a mai scris deputatul PNL. 

AGERPRES