Economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în acest an decât cea previzionată anterior, în principal datorită evoluţiei din trimestrul I, iar în 2022 avansul ei va rămâne robust, este poziţia Băncii Centrale.

BNR: Economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior

În plus, consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creşterii economice din 2021-2022. Pe de altă parte, capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării unor programe de sprijin guvernamental constituie o sursă de incertitudini.

“Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior – în principal datorită evoluţiei din trimestrul I –, iar în 2022, deşi în temperare vizibilă, avansul ei va rămâne robust, în condiţiile unor ritmuri trimestriale doar marginal încetinite faţă de prognoza precedentă, comparabile cu cele din anii pre-pandemie.

Evoluţia implică o creştere ceva mai lentă a excedentului de cerere agregată de-a lungul orizontului prognozei, dar pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, chiar şi în condiţiile unei dinamici a PIB potenţial revizuită, din nou, consistent în sens ascendent”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară.

Ritmul anticipat de creştere a consumului privat pe orizontul prognozei este totuşi inferior mediei perioadei 2016-2019

Consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creşterii economice din 2021-2022, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea previzionată în luna mai, atribuibilă, însă, în bună măsură efectului statistic carry-over şi celui generat de manifestarea pe termen scurt a cererii de consum anterior reprimate, transmite News.ro.

Ajustat cu aceste efecte, ritmul anticipat de creştere a consumului privat pe orizontul prognozei este totuşi inferior mediei perioadei 2016-2019, au sesizat membrii Consiliului.

În schimb, în cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie şi, totodată, sensibil mai ridicată decât cea previzionată în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creşterii mai ample a cheltuielilor publice de investiţii şi al efectului de antrenare exercitat asupra investiţiilor sectorului privat, finanţate şi prin fonduri europene.

La rândul său, exportul net îşi va reduce probabil impactul contracţionist în 2021 şi 2022, însă mult mai modest decât se previzionase în luna mai, în condiţiile dinamizării mai puternice a absorbţiei interne în raport cu cea anticipată în cazul cererii externe, implicând importuri crescute, asociate inclusiv investiţiilor/reformelor finanţate prin programul Next Generation EU şi scumpirii unor mărfuri pe piaţa internaţională.

Se reconfirmă recuperarea aproape integrală în acest interval a contracţiei economice din trimestrul II 2020

A doua variantă provizorie a datelor statistice indică creşterea cu 2,9% a PIB în trimestrul I 2021 – marginal peste cea evidenţiată anterior –, şi restrângerea declinului acestuia în termeni anuali la doar -0,2%, de la -1,4% în trimestrul IV 2021, similar estimării anterioare, fiind astfel validată redresarea considerabil mai alertă decât cea anticipată a activităţii economice în primele trei luni ale anului.

“Implicit, se reconfirmă recuperarea aproape integrală în acest interval a contracţiei economice din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre faţă de prognoza pe termen mediu din luna mai”, se mai arată în document.

Cererea internă este reconfirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului gospodăriilor populaţiei, dar şi al accelerării semnificative a creşterii formării brute de capital fix, chiar mai pronunţată decât se estimase anterior.

“Pe termen scurt, persistă însă incertitudini legate de situaţia epidemiologică, date fiind reluarea creşterii infectărilor pe plan intern şi încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum şi semnele emergenţei unui nou val pandemic în Europa şi pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus, Delta.

O sursă de incertitudini o constituie şi capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării unor programe de sprijin guvernamental, ori în contextul scumpirii substanţiale a unor materii prime. Din perspectiva unui orizont mai îndepărtat de timp, relevante au fost considerate şi extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi eventuale acţiuni viitoare de eficientizare a cheltuielilor publice, ce pot afecta evoluţiile de pe piaţa muncii, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar”, consideră membrii Consiliului BNR.

Evoluţia ratei anuale a inflaţiei

“Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce mult mai pronunţat deasupra intervalului ţintei în semestrul II 2021 decât se anticipase anterior, până la 5,6% în decembrie 2021, faţă de 4,1% în prognoza din luna mai, iar, în urma corecţiilor descendente din prima parte a anului viitor, să coboare, dar să şi rămână marginal sub limita de sus a intervalului ţintei, respectiv la 3,4%, peste nivelul de 3% din proiecţia precedentă”, mai afirmă aceştia.

Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75%.

În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.