Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în primele nouă luni ale anului cu 17,3 miliarde euro, față de nivelul de la finalul lui 2022.

Astfel, totalul a ajuns la un nivel de 161,2 miliarde euro, conform cifrelor publicate recent de BNR.

Datoria externă a ajuns la 161,2 miliarde euro

Din suma totală, datoria externă a României publice a ajuns la 73,3 miliarde euro. Este vorba despre un salt de 26,7% faţă de decembrie 2022.

Potrivit BNR, evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică include influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat, în valoare de 2 miliarde euro.

Din volumul total, datoria externă este de 118,9 miliarde euro. Totodată, creditele intra-grup reprezintă 42,2 miliarde euro.

Datoria externă a României pe termen lung se ridica la 116,1 miliarde euro la 30 septembrie (72% din totalul datoriei externe).

Poate fi observată o creştere cu 17,7% faţă de 31 decembrie 2022. În paralel, datoria externă a României pe termen scurt s-a redus cu 0,3%, la 45,1 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% în perioada ianuarie – septembrie 2023, comparativ cu 17,9% în 2022.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2023 a fost de 5,6 luni. Comparativ, acesta a fost de 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2023 a fost de 105,4%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.

BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să se majoreze în debutul anului viitor

În altă ordine de idei, BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească în debutul anului viitor.

Schimbarea este cauzată de impactul majorării şi introducerii unor taxe și impozite.

Conform BNR, descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influenţele anticipate să vină din restrângerea relativ abruptă a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023 şi din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior.

Acestea se datorează creşterilor de taxe şi impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potenţial suplimentate în perspectivă, dar şi din evoluţia cotaţiei petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

De asemenea, BNR notează că incertitudini şi riscuri notabile rămân asociate însă şi conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 şi posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar şi implicaţiile potenţiale ale noii legislaţii privind pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.