Banca Națională a României (BNR) derulează un program pilot, dezvoltat într-un mediu închis de testare, pentru o bună înțelegere a conceptelor legate de aspecte tehnice, aspecte de securitate, aspect juridice și a implicațiilor de politică referitoare la posibila emitere a leului digital.
Oamenii interesați de leul digital vor putea afla detalii suplimentare la Banking 4.0, o conferință specială care va avea loc la începutul spătămânii viitoare și care va analiza oportunitățile oferite de tehnologia blockchain în noua economie web 3.0, atât pentru băncile europene și alți jucători instituționali, cât și pentru cetățenii români, totul din perspectiva serviciilor financiare și serviciilor de plăți.
În cadrul conferinței respective se va desfăsura o competiție de proiecte ce au la bază tehnologia blockchain. Deja cele mai promițătoare proiecte au fost selectate și un juriu internațional va alege cel mai bun proiect.
69% dintre români își doresc să poată transforma criptomonedele în cash la orice ATM
În medie, 69% dintre consumatorii europeni, atât din România, cât și din alte state europene, și-ar dori să poată transforma criptomonedele în cash la orice ATM, potrivit unei cercetări de piață realizate de iSenseSolutions la solicitarea oficială a NOCASH.
Studiul iSenseSolutions a fost realizat în rândul consumatorilor din mediul urban, ce utilizează des internetul și au vârsta cuprinsă între 18 ani și 65 de ani, din sase piețe la nivel regional: Albania, Bulgaria, Croația, România, Serbia, Slovenia.
Perioada de cercetare a fost cuprinsă între 6 mai și 19 mai și a coincis cu intervalul în care prețul bitcoin a pierdut 27% din valoarea sa (de la 40.000 dolari la sub 29.000 dolari).
De asemenea, studiul respectiv a relevat că se manifestă o popularitate crescută a criptomonedelor în rândul consumatorilor, întregistrând o notorietate de 93% în România, la un nivel relativ asemănător cu țările din regiune (Albania – 92%, Bulgaria – 95%, Croatia – 95%, Serbia – 93%, Slovenia – 95%).
Principala platformă de investiții în criptomonede folosită de consumatorii români și croați este Revolut (România – 44%, Croația – 42%), în timp ce celelalte țări din regiune preferă să investească prin platforme specializate, precum Crypto.com (Albania – 42%; Bulgaria – 46%) și Binance (Serbia- 38%, Slovenia – 32%).
Spre deosebire de celelalte țări din regiune, în România, YouTube-ul este principalul canal de informare (49%) în ceea ce priveste criptomonedele, după care urmează bloguri/ forumuri (45%) și rețelele sociale (37%).
Pentru celelalte țări din studiu, principala sursă de informare este reprezentată de bloguri/forumuri (Albania – 40%, Bulgaria – 55%, Slovenia – 42%, Serbia – 61% si Croația – 57%), urmată fiind de informarea pe rețelele sociale (Albania – 74%, Bulgaria – 55%, Slovenia – 66%, Serbia – 56% si Croația – 50%).
Românii nu sunt interesați să investească în criptomonede
În ceea ce priveste intenția de a investi în viitor în criptomonede, mai mult de jumătate dintre consumatorii slovaci care au auzit de criptomonede declară că sunt dispusi să o facă (54%), urmați fiind de către cei din Serbia (48%), Croația (43%), Bulgaria (43%), Albania (41%), consumatorii români fiind cei mai puțin interesati de o viitoare investiție (39%).
Interesant este că aproape jumătate dintre cei care au auzit de criptomonede, atât din Romania, cât și din țările din regiune, consideră că acestea ar trebui acceptate în circuitul bancar (Romania- 41%, Albania – 56%, Bulgaria – 44%, Croația – 32%, Serbia – 48%, Slovenia – 50%).
Ca urmare a volatilității extrem de crescute a pietei cripto din ultima perioadă, se manifestă o intenție din partea consumatorilor de a apela la serviciile unui broker de criptomonede. Comparativ cu țările din regiune (România – 26%, Bulgaria – 28%, Croatia – 30%, Serbia – 33%, Slovenia – 25%), consumatorii albanezi sunt cei mai dispuși să apeleze la serviciile unui broker (39%).
Studiul a fost realizat pe un esantion de 2.821 respondenti (România: N=1010, Albania: N=287, Bulgaria: N=424, Croația: N=406, Serbia: N=468, Slovenia: N=226) cu varste cuprinse între 18-65 ani, din mediul urban, în perioada 6 mai – 19 mai.