Imprumuturile in moneda nationala au inceput sa ia un avans care ingrijoreaza banca centrala
Dupa ce l-a ajutat sa creasca, descurajandu-i competitorii in valuta, BNR a pus gand rau creditului in lei. Motivul: se dezvolta prea repede.
“Monitorizam atent evolutia creditului in lei, care si-a cam luat-o in cap”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la prezentarea ultimului raport privind inflatia. Ca un parinte responsabil, spune ca “la inceput ne-am bucurat” de evolutia acestuia, dar “trebuie sa fim cu ochii in patru”, mai ales dupa “cresterea obraznica din ultima perioada”. Deocamdata, copilului obraznic nu ii va fi aplicata o corectie exemplara, ci va fi doar avertizat. In viitor, insa, lucrurile s-ar putea schimba.
Micile pedepse aplicate pana acum nu au avut un efect prea puternic. Dimpotriva. In cele doua luni de cand BNR a crescut la 8,5% dobanda de politica monetara, creditul in lei pare sa si-o fi luat si mai tare in cap. Chiar daca bancile comerciale au scumpit imprumuturile in lei (cu dobanzi legate de ratele de referinta de pe piata interbancara), acestea si-au continuat avansul, ba chiar l-au accelerat.
La finele lunii martie, creditul neguvernamental in lei il depasea, pentru prima data, ca ritm anual de crestere, pe cel in euro. Fostele vedete ale pietei bancare, imprumuturile in moneda unica europeana, nu mai inregistreaza de mult avansuri de peste 100%. BNR le-a transformat intr-o afacere tot mai costisitoare pentru banci, majorand in doua randuri de la inceputul anului, cu cate 5%, rezerva minima obligatorie ce trebuie “blocata” din fiecare suma atrasa in valuta de la clienti. Cele doua majorari (pana la 40%) au usurat sistemul bancar de 1,6 miliarde de euro, bani ce altfel ar fi fost disponibili pentru credite. Masura s-a adaugat mai vechilor restrictii impuse la acordarea tuturor creditelor pentru populatie, care au redus procentul din venituri pe care clientii il pot aloca pentru plata ratelor. Lovitura a fost resimtita mai greu tot de imprumuturile in valuta, debitorii cu venituri in lei urmand sa fie incadrati in clase de risc superior, cu costuri suplimentare pentru banci la constituirea provizioanelor.
Efectele nu au intarziat sa apara. Daca in martie 2005 creditul neguvernamental in valuta inregistra o crestere anuala de 104%, in aceeasi luna a anului in curs avansul nu mai depasea 46%. In acelasi interval, insa, ritmul anual de crestere urca, la imprumuturile in lei, de la nici 10% la aproape 78%.
Pentru prima data, creditul neguvernamental in lei (33 miliarde RON) il depaseste in martie si ca valoare pe cel in euro sau dolari, ajungand sa reprezinte mai mult de jumatate din total. De la acest nivel, Banca Nationala considera ca nu mai este cazul sa ii admire, multumita, dezvoltarea armonioasa, care incepe sa ii puna in pericol un alt “copil” pe care reuseste si mai greu sa il stapaneasca: reducerea inflatiei. Daca pana nu demult cresterea creditului in lei a fost vazuta cu ochi buni, ca solutie pentru a scapa de “euroizarea economiei”, principala piedica pentru politica monetara, de acum incepe sa produca un inconvenient major: lasa romanilor prea multi bani in buzunar pentru cumparaturi. Or, BNR vrea sa tempereze consumul si sa ajunga chiar la un deficit de cerere.
Cea mai dura masura pe care banca centrala ar putea-o lua pentru a cuminti creditul in lei este cresterea rezervelor minime obligatorii pentru sumele atrase in moneda nationala (16% in prezent). Numai simpla idee da insa fiori reci bancherilor, fiind totodata riscanta si pentru descurajarea economisirii, la care romanii oricum nu exceleaza. O alta solutie poate fi cresterea dobanzii de politica monetara, care ar determina o scumpire a imprumuturilor in lei si ar ajuta economisirea. Deocamdata, BNR a anuntat ca o mentine neschimbata, la 8,5%, nivel la care a fost urcata in urma cu doua luni. Majorarea de atunci a reusit, intr-adevar, sa scumpeasca creditul in lei. Media dobanzilor la imprumuturile acordate populatiei a crescut, astfel, de la 12,2% in ianuarie, la 14,2% in martie. Insuficient insa pentru a linisti apetitul pentru credite.
O crestere suplimentara ar putea avea un efect mai vizibil, insa ar face din nou mai atractive creditele in valuta, ispitind, in plus, si speculatorii straini. Indirect, si aprecierea leului dezavantajeaza imprumuturile in moneda nationala.
Masuri care produc efecte imediate si pe care BNR a avertizat ca nu va ezita sa le foloseasca in viitor, daca va fi nevoie, sunt restrictiile prudentiale impuse la acordarea creditelor. Conditiile de creditare, inasprite deja in mai multe randuri, ar putea limita astfel din nou accesul romanilor la imprumuturi. Chiar daca acestea vor fi in lei.
Crestere “obraznica” la Imprumuturile In lei
Imprumuturile in lei avanseaza cu o viteza ametitoare. Ritmul anual de crestere s-a apropiat, la finele lui martie, de 78%, depasind cu mult avansul creditelor in euro. Cele in dolari scad.
Creditele In lei reincep
sa se scumpeasca
Dupa ce in 2005 au scazut constant dobanzile creditelor in lei pentru populatie, bancile au reinceput sa le scumpeasca in februarie, “ajutate” de decizia BNR de a majora dobanda de politica monetara.
