Leul s-a depreciat, în numai două săptămâni, cu 5,5% în faţa euro. Tendinţa va continua cu atât mai mult cu cât, pentru BNR, deprecierea poate ajuta la echilibrarea deficitelor externe.
Analiştii financiari sunt sceptici când vine vorba despre echilibrarea cursului de schimb leu/euro. „Este posibil ca, în luna ianuarie, banca centrală să menţină cursul în acest interval de 4,3 – 4,35 lei, dar pe parcursul anului acesta va creşte dramatic“, spune analistul financiar Daniel Marinescu. Economistul-şef al ING Bank, Nicolaie Chidesciuc, vede la rândul său un nivel de 4,35 lei pentru un euro în luna ianuarie, urmând ca, în martie, nivelul acestuia să ajungă la 4,5 lei, în septembrie la 4,7 lei şi la 4,4 lei la sfârşitul lui 2009. Leul urmează acum tendinţa de depreciere a monedelor locale din Europa Centrală şi de Est.
Trebuie subliniat însă că zlotul polonez a avut în 2008 o depreciere de 16,4%, în condiţiile în care deprecierea leului a fost de numai 9,7%, cu o economie inferioară celei a Poloniei. Încheierea unui acord cu FMI, chiar dacă va avea efecte pozitive pentru economie, nu va conduce la aprecierea monedei. „Previziunile ING pe evoluţia cursului includ şi ajutorul de la FMI. Cel mai probabil, la încheierea unui acord, leul va cunoaşte o perioadă scurtă de apreciere, la fel ca forintul, apoi va urma deprecierea, stimulată de dezechilibrele economice majore“, spune Chidesciuc.
Contul curent, ajutat de scăderea leului
Percepute ca negative pe termen scurt, efectele deprecierii leului s-ar putea dovedi benefice pe termen mediu pentru reglajele macroeconomice. Ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est au început să folosească deprecierea monedei naţionale pentru a stimula investitorii şi, în special, exporturile. În România, acestea au intrat în declin de la sfârşitul anului trecut.
„Exporturile vor continua să încetinească pentru că nu există cerere. Comparativ, dacă leul se va deprecia mai mult decât zlotul, de exemplu, s-ar putea ca mărfurile româneşti să fie mai căutate la export“, spune Chidesciuc.
Un alt efect „pozitiv“ al deprecierii leului ar putea fi reducerea masivă a importurilor, fapt care ar conduce la diminuarea deficitului de cont curent. „Până acum, deficitul era acoperit din intrările nete de valută, de la muncitorii români din străinătate, de la băncile-mamă, prin linii de creditare către sucursalele din România; acum, el va fi acoperit prin reducerea cererii şi deprecierea cursului“, spune Marinescu.
Sunt doar câteva din motivele pentru care analiştii consideră că BNR nu se va mai opune deprecierii leului. „Dacă BNR ar interveni pentru a proteja un nivel de curs de 4 lei, economia ar încetini şi mai mult decât a făcut-o până acum“, comentează Nicolaie Chidesciuc. Tocmai de aceea, intervenţiile de săptămâna trecută ale băncii centrale sunt văzute ca politici de depreciere graduală a leului. În plus, rezerva valutară permite intervenţii de maximum un an pentru sprijinirea leului.
Leul sperie şi inflaţia
Deprecierea monedei naţionale aducea în trecut valuri succesive de scumpiri, punând mari presiuni pe inflaţie. Chiar dacă şi în acest an vor exista presiuni inflaţioniste, acestea vor fi temperate de scăderea cererii. Specialistul ING anticipează însă inflaţia din 2009 în jurul valorii de 7% – 7,5%.
Cu toate acestea, scumpirile vor fi caracteristice în acest an doar pentru produsele de strictă necesitate, mai exact, pentru alimente. „O creştere a cursului euro cu 10% ar putea antrena, teoretic, o creştere a preţurilor alimentare cu 2%“, crede Daniel Marinescu. În rest, vom avea, probabil, reduceri de preţ la maşini, case, dar chiar şi la aur sau la petrol. Cel mai dureros efect al deprecierii leului va fi dat însă de majorarea ratelor la creditele în euro. Combinată cu creşterea posibilă a ratei şomajului, deprecierea leului poate provoca pierderi băncilor, prin creşterea ratei împrumuturilor neperformante.
«BNR va interveni tot mai puţin în piaţa valutară, doar pentru a ajuta economia. Acum, protejează cursul împotriva unor mişcări bruşte, dar permite gradual deprecierea leului.»
Nicolaie Chidesciuc, economist-şef ING Bank
