Greu spre foarte greu să îți gândești business-ul în condițiile în care instituțiile abilitate avansează date diferite privind inflația, ajunsă deja la cote îngrijorătoare.
Să zicem că ești un antreprenor și îți faci planul de afaceri. Tendințele privind evoluția prețurilor reprezintă unul dintre cele mai importante indicative. Pentru că trebuie să iei în calcul atât input-urile (prețurile pentru materialele pe care le cumperi), cât și output-urile (prețurile la care îți vinzi produsele).
Atunci te informezi să vezi ce spun instituțiile care se ocupă cu această problemă.
Banca Națională a României (BNR) afișează pe site, pentru 2018, o țintă ambițioasă pentru rata inflației, de numai 2,5%, în condițiile în care valoarea actuală (martie 2017 – martie 2018) se ridică la 4,95%.
În ce privește prognoza de inflație (pentru că BNR una își propune și alta crede că se va întâmpla), aceasta a fost revizuită ultima oară în februarie, în creştere la 3,5%, de la 3,2%.
În schimb, Comisia Națională de Prognoză (CNP), care după cum îi spune numele, se ocupă cu prognoza, afișează pentru indicele prețurilor de consum o medie anuală de 3,7% și o valoare pentru sfârșitul anului de 2,6%.
Dar Fondul Monetar Internațional (FMI) vine cu altă cifră, și anume de 4,7% proiecție pentru 2018.
Observăm o diferență de cel puțin un punct procentual între ce spun autoritățile române și datele avansate de instituția finanțatoare internațională.
Este foarte greu pentru un manager să se descurce în acest hățiș al cifrelor și să se oprească asupra unui nivel al inflației, la care să lucreze. Iar dacă dă greș, repercusiunile se vor simți în profitabilitatea firmei și în dificultatea de a asigura salariile angajaților. Banca Națională cunoaște această problemă și chiar a discutat-o la nivel de conducere.
În ultima ședință a Consiliului de administrație al BNR, desfășurată la începutul lui aprilie, membrii board-ului au convenit, conform minutei publicate ulterior, că „din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare, esențiale sunt dozajul și cadența ajustării ratei dobânzii de politică monetară și mersul ratelor dobânzilor de pe piața monetară”.
De altfel, BNR a majorat anul acesta de două ori rata dobânzii-cheie, de la 1,75% la 2% în ianuarie și apoi la 2,25% pe an, în februarie.
Există și voci care avertizează că riscăm să atingem o inflație-record.
Analistul financiar Florin Cîțu (deputat PNL) semnalează că structura creșeterii economice pe 2017, cea mai mare din UE, nu ne dă deloc motive de optimism
„Din această creștere economică de 7%, 6,6 din acel 7 reprezintă consum şi 1,8 aproape îl reprezintă investiţii”, spune Cîțu.
El arată „oamenii au consumat crezând că veniturile lor vor crește” și punctează că „în prima parte a lui 2017 puterea de cumpărare a crescut, dar se vede foarte bine cum, în timpul anului, puterea de cumpărare începe să scadă”.
Analistul crede că „dacă această dinamică continuă, la sfârşitul anului o să vorbim de o rată a inflaţiei de 12%, ceea ce ar fi catastrofal”.
Toate acestea în condițiile în care datele existente reșevă faptul că stăm destul de prost, la nivel macro, din punctul de vedere al acestui aspect.
România a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană în luna martie, pentru a doua lună consecutiv, cu un avans al preţurilor de consum de 4% şi în creştere faţă de o rată anuală a inflaţiei de 3,8% înregistrată în luna februarie, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut în luna martie 2018 până la 1,5%, de la un nivel revizuit de 1,4% în februarie 2018. În rândul statelor membre UE, rate anuale mai mari au fost înregistrate în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia şi Lituania (ambele cu un avans de 2,5%).
Iar 2018 se anunță un an mai rău decât cel precedent, care oricum a fost cel mai rău din ultimele patru.
Rata inflației raportată de Institutul Național de Statistică (INS) pe 2017 a fost de 3,3%, după ce în 2014 s-a situat la 1,1%, iar în 2015 și 2017 s-a poziționat în teritoriu negativ (-0,6% respectiv -1,5%). Ultimul an cu inflație aproape de 4% a fost 2013, când indicatorul s-a cifrat la 3,98%.