Câteva bănci comerciale au interdicţie de a vinde anumite categorii de produse de creditare, atât din cauza expunerii foarte mari, cât şi a împrumuturilor neperformante acumulate.
Şeful Direcţiei supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a declarat pentru Capital că există mai multe bănci pentru care banca centrală a aplicat restricţii sectoriale la acordarea de împrumuturi atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice.Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recunoaşte la rândul său că Direcţia supraveghere are probleme cu două bănci care au acordat în trecut foarte multe „credite doar cu buletinul“. După cum arată Cinteză, MKB Romexterra, cu o cotă de piaţă de sub 1%, a primit interdicţie din partea băncii centrale pentru vânzarea unui anumit tip de împrumut la care banca a înregistrat pierderi foarte mari până în prezent. Surse din piaţa bancară susţin că MKB Romexterra poate acorda credite lunare doar de valoare egală cu suma rambursărilor.
Creşterea agresivă a creditării de anul trecut a fost oprită în prezent la Volksbank. Reprezentanţii băncii spun că au o abordare individuală a clienţilor şi o gestiune a riscului foarte prudentă. Volksbank are în momentul de faţă cea mai mare expunere pe credite din piaţă, raportul credite-depozite fiind de 528%. Alin Merer, directorul de marketing şi comunicare al băncii, recunoaşte că în acest an instituţia a dat mai puţine credite, iar la ora actuală „suntem în curs de aprobare a procedurilor de reeşalonare a plăţilor clienţilor care au probleme cu rambursarea creditelor“. La nivel internaţional, Grupul Volksbank a anunţat săptămâna trecută că va primi o infuzie de capital de un miliard de euro din partea statului austriac.
În România, Volksbank va utiliza profitul din 2008 pentru a-şi majora capitalul la aproximativ 300 milioane de euro. Profitul înainte de impozitare al băncii a crescut anul trecut cu 54%, la 37,85 milioane de euro.
Dezechilibru între credite şi depozite
Interdicţiile sectoriale operate de BNR în activitatea de creditare a câtorva bănci au drept cauză, în principal, expunerea exagerată pe credite. Volumul banilor plasaţi pe termen lung este de două sau chiar trei ori mai mare decât volumul surselor atrase, de obicei pe termen scurt, majorând şi mai mult dependenţa băncilor din România de sursele financiare ale băncilor-mamă. Creşterea de la o lună la alta a creditelor neperformante este un alt motiv pentru care mai multe bănci au înaintat spre aprobare, la banca centrală, pachete de măsuri de rostogolire a datoriilor debitorilor aflaţi în dificultate.
Astfel, cele mai mari dezechilibre între volumul creditelor acordate şi depozitele atrase se înregistrează la Volksbank – 582%, Piraeus Bank – 300%, Alpha Bank – 284%. Alte bănci cu expuneri mari sunt Bancpost, Banca Românească şi Unicredit, dar sub nivelul de 200%.
Singurele bănci care au raportul credite-depozite subunitar (valoarea depozitelor mai mare decât cea a împrumuturilor acordate) sunt CEC – 72%, Banca Transilvania – 89% şi Raiffeisen Bank – 73%. Cu rezerva că, în cazul Raiffeisen Bank, creditele externalizate către banca-mamă nu au fost luate în calcul. La nivelul întregului sistem bancar, raportul credite-depozite este de 122%. De altfel, Mugur Isărescu a precizat că băncile care vor avea probleme sau al căror indicator de solvabilitate va scădea sub 10% vor fi obligate să îşi majoreze capitalul social.
«Sectorial, pe anumite produse de creditare, pe care s-au înregistrat în general pierderi mari, la câteva bănci sunt impuse restricţii de creditare.»
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR
4,25 miliarde lei au totalizat, în februarie, restanţele populaţiei şi ale firmelor la creditele în lei şi valută, în creştere cu 20,5% faţă de ianuarie. Mai accelerată a fost majorarea restanţelor la împrumuturile în valută
