Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au depăşit 3,787 miliarde de euro după primele cinci luni din acest an, comparativ cu 2,471 miliarde de euro în perioada ianuarie – mai 2021, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), publicate joi.

Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,610 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 177 milioane euro.

Interes în creștere pentru firmele străine

Conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele cinci luni din 2022, cu 35,1%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 2.838 de unităţi.

Cele 2.838 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 17,231 milioane de dolari, cu 20,2% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-mai 2021, de 21,595 milioane de dolari.

În mai 2022, au fost înmatriculate 652 de firme cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (23,16%), comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,7% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,87%).

La finele lunii mai 2022, în România existau 239.685 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 66,424 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.060 (capital subscris de 3,974 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,357 miliarde de dolari, în 5.769 de firme.

CE și-a revizuit estimările privind economia românească

Comisia Europeană a decis să îşi îmbunătăţească estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, de la 2,6% cât anticipa în luna martie până la 3,9%, conform previziunilor economice de vară, publicate joi. Decizia a fost luată datorită unei creşteri surprinzătoare de 5,2% în primul trimestru.

În schimb, Executivul comunitar şi-a revizuit în jos estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti în 2023, de la 3,6% până la 2,9%, în contextul în care se aşteaptă la o încetinire a ritmului de creştere atât la nivel mondial cât şi la nivelul UE.

„Graţie acestei performanţe foarte puternice din primul trimestru, creşterea PIB pentru întreg anul 2022 a fost revizuită în sus la 3,9%. Pentru 2023, însă, este justificată o revizuire în jos la 2,9%, în linie cu perspectivele privind încetinirea creşterii economiei mondiale şi în Uniunea Europeană. Consumul privat şi investiţiile urmează să fie principalele motoare de creştere atât în acest an cât şi anul următor, în timp ce exporturile nete vor acţiona ca o frână asupra PIB şi vor duce la o adâncire a deficitului comercial”, susţine Comisia Europeană.