Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.
De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015.
'Rata anuală a inflaţiei a revenit în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017 (0,1 la sută, de la -0,54 la sută în decembrie 2016) şi a crescut în luna februarie la 0,2 la sută, în concordanţă cu nivelul prognozat. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a crescut, în linie cu prognoza, până la 0,9% în februarie, de la 0,3% la sfârşitul anului 2016. În aceste condiţii, rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să îşi restrângă valoarea negativă, urcând în februarie 2017 până la -1,1%, de la -1,5% în decembrie 2016. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,7%, de la -1,1% în decembrie 2016', se arată în document.
Conform BNR, creşterea economică s-a accelerat peste aşteptări în trimestrul IV 2016, dinamica anuală a PIB real ajungând la 4,7% (de la 4,3% în trimestrul III).
'Ritmul mai rapid de creştere a PIB s-a datorat, în principal, contribuţiei exportului net, în condiţiile dinamicii în uşoară creştere a exporturilor şi în uşoară scădere a importurilor de bunuri şi servicii, cererea internă având un rol secundar. Pe partea ofertei, sectorul serviciilor şi-a consolidat poziţia dominantă la formarea PIB. Pe ansamblul anului 2016, PIB a crescut cu 4,8% – cel mai înalt ritm din ultimii opt ani. Deficitul de cont curent s-a adâncit, până la 2,3% din PIB, de la 1,2% în anul anterior, în principal pe seama deteriorării balanţei comerciale şi a celei a veniturilor primare', menţionează sursa citată.
Banca Centrală precizează că pentru începutul anului 2017 datele statistice disponibile relevă menţinerea unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerţ şi intensificarea creşterii producţiei industriale, dar şi continuarea declinului activităţii din construcţii.
'Costurile salariale unitare din industrie s-au majorat, dinamica salarială rămânând net superioară celei consemnate de productivitatea muncii, chiar în condiţiile uşoarei redresări observate la finele anului 2016 şi începutul anului 2017. Condiţiile monetare reale şi-au menţinut caracterul stimulativ în trimestrul I 2017. Creditul acordat sectorului privat şi-a continuat creşterea anuală în luna februarie, prioritar pe seama avansului împrumuturilor noi ale societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei s-a majorat până la 57,7% (de la un minim de 34,6% în mai 2012), pe fondul continuării evoluţiei divergente a celor două componente (creştere de 13,9 la sută la lei şi scădere de 11,5 la sută la valută în luna februarie). Această evoluţie certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind şi la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare', informează BNR.
Conform sursei citate, cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii uşoare a ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, în condiţiile menţinerii ei semnificativ sub limita de jos a intervalului de variaţie al ţintei staţionare.
'Evoluţia este compatibilă cu traiectoria ratei anuale a inflaţiei evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, din evoluţia politicii fiscale şi a celei a veniturilor pe anul 2017, precum şi din incertitudinile privind ajustările viitoare ale preţurilor administrate – cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieţei energiei – care pot evolua diferit faţă de evaluările iniţiale', mai arată Banca Naţională.
Pe plan extern, riscurile au ca principale surse incertitudinile legate de creşterea economică şi evoluţia inflaţiei în zona euro, în regiune şi la nivel global, precum şi evoluţiile oscilante ale preţului internaţional al petrolului.
AGERPRES