BNR menține în continuare dobânda de politică monetară la 6,5% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședința de astăzi, 14 februarie 2025, a hotărât următoarele:

menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de Administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 17 februarie 2025, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 26 februarie 2025, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2025.

Inflația anuală a crescut la 5,14% în decembrie 2024

Rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la nivelul de 5,6 la sută atins la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.

Inflația anuală scade în 2024, dar prețurile la mărfuri nealimentare și servicii rămân ridicate

În anul 2024, rata anuală a inflației a scăzut cu 1,47 puncte procentuale (de la 6,61 la sută în decembrie 2023), în condițiile descreșterii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat cu 2,8 puncte procentuale (de la 8,4 la sută în decembrie 2023), în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică a rămas însă ridicată, la fel ca și cea a subcomponentei servicii. Influențe dezinflaționiste suplimentare au decurs din decelerarea creșterii prețurilor administrate, în timp ce efecte de sens opus au generat dinamicile prețurilor combustibililor și energiei și într-o mai mică măsură evoluțiile de pe segmentele LFO și produse din tutun.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în decembrie 2024 la 5,5 la sută, de la 7,0 la sută în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,6 la sută în decembrie 2024, de la 10,4 la sută în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.

Inflația anuală scade la 4,95% în ianuarie 2025, impulsionată de efectele de bază

În luna ianuarie 2025, rata anuală a inflației a scăzut la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută. În aceste condiții, rata medie anuală a inflației IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4 la sută.

Datele preliminare indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată, și în accelerare pronunțată, la 0,8 la sută, de la 0,1 la sută în trimestrul precedent. Evoluția implică scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7 la sută în trimestrul IV 2024, de la 1,2 la sută în trimestrul anterior, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au accelerat creșterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu perioada similară a anului precedent. Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus și în trimestrul IV decalajul nefavorabil față de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunțat. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, în condițiile deteriorării accentuate a balanțelor veniturilor.

Mai mulți angajați și șomaj în scădere la final anului 2024

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul octombrie-noiembrie 2024 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2 la sută în decembrie, după ce a urcat la o valoare medie de 5,6 la sută în trimestrul III.

Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025, după trei trimestre de scădere, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit, corectându-și aproape integral descreșterea pronunțată din ultimul trimestru al anului trecut. Dinamica anuală a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, rămânând însă la niveluri de două cifre, după ce au urcat la 16,7 la sută, respectiv la 18,6 la sută în trimestrul precedent.

Creșteri și corecții pe piața monetară în ianuarie 2025, în urma evoluțiilor bugetare și globale

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat mici creșteri în a doua decadă a lunii ianuarie 2025, iar apoi au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecție descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunțării de către autorități a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil în ianuarie 2025 pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului III 2024. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert în prima parte a lunii ianuarie, dar a recuperat apoi deprecierea acumulată, ca urmare a evoluției monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit marginal în decembrie 2024, la 8,9 la sută, de la 8,8 la sută în noiembrie, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii împrumuturilor populației a fost însoțită de stagnarea ritmului creditului acordat societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1 la sută în decembrie 2024, de la 70,2 la sută în noiembrie.

Prognoza inflației pentru 2025: fluctuații în prima jumătate a anului și scădere treptată în a doua parte

În ședința de astăzi, Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat raportul asupra inflației, ediția februarie 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, rata anuală a inflației va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior.

Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior.

Riscuri fiscale persistente în contextul măsurilor corective și cerințelor de consolidare bugetară

Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

O sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, iar riscuri notabile vin din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional în contextul măsurilor de politică comercială ale administrației americane.

Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.